!magnanimitáte (livr.) s. f., g.-d. art. magnanimitắții

magnanimitáte s. f. (sil. mf. magn-), g.-d. art. magnanimității

MAGNANIMITÁTE s. v. culanță, dărnicie, generozitate, mărinimie.

MAGNANIMITÁTE s.f. Mărinimie, noblețe sufletească. [Cf. fr. magnanimité, lat. magnanimitas].

MAGNANIMITÁTE s. f. mărinimie, noblețe sufletească, generozitate. (< fr. magnanimité, lat. magnanimitas)

*magnanimitáte f. (lat. magnanímitas, -átis. V. unanimitate). Rar. Mărinimie.

magnanimitate s. v. CULANȚĂ. DĂRNICIE. GENEROZITATE. MĂRINIMIE.