Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru maculator

MACULATÓR, maculatoare, s. n. Caiet (neliniat) folosit de elevi, de studenți etc. pentru a lua notițe sau a face diferite însemnări; caiet de notițe. – Macula + suf. -tor.
MACULATÓR, maculatoare, s. n. Caiet (neliniat) folosit de elevi, de studenți etc. pentru a lua notițe la lecție; caiet de notițe. – Macula + suf. -tor.
MACULATÓR, maculatoare, s. n. Caiet, făcut de obicei din hîrtie de calitate inferioară, în care se iau note la cursuri și se fac diferite exerciții și însemnări. Maculator pentru matematică.
maculatór s. n., pl. maculatoáre
maculatór s. n., pl. maculatoáre
MACULATÓR s. caiet de notițe.
MACULATÓR s.n. Caiet (din hârtie de calitate inferioară) folosit pentru concepte, note etc. [Cf. it. maculatore].
MACULATÓR s. n. caiet (neliniat) pentru concepte, note etc. (< it. maculatore)
MACULATÓR ~oáre n. Caiet, de regulă din hârtie de calitate inferioară, folosit pentru a lua note la lecții, pentru a realiza o ciornă. /a macula + suf. ~tor

Maculator dex online | sinonim

Maculator definitie

Intrare: maculator
maculator substantiv neutru