Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru maculare

MACUL├ü, maculez, vb. I. Tranz. (Livr.) A p─âta, a murd─âri, a m├ónji. ÔÇô Din lat. maculare, fr. maculer.
MACUL├ü, maculez, vb. I. Tranz. (Livr.) A p─âta, a murd─âri, a m├ónji. ÔÇô Din lat. maculare, fr. maculer.
maculá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 maculeáză
macul├í vb., ind. prez. 1 sg. macul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. macule├íz─â
maculáre s. f., g.-d. art. maculării
MACULÁ vb. v. jegoși, mânji, murdări, păta.
MACULA LUTÉA s. (ANAT.) pată galbenă.
MACULÁRE s. v. mânjire, murdărire, pătare.
MACULÁ vb. I. tr. 1. (Liv.) A păta. 2. A strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. [Cf. fr. maculer, lat. maculare].
MACUL├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a macula ╚Öi rezultatul ei; p─âtare, m├ónjire. [< macula].
MACULÁ vb. tr. 1. a păta, a mânji, a murdări. 2. a strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. (< fr. maculer, lat. maculare)
macul├í (macul├ęz, macul├ít), vb. ÔÇô A p─âta, a murd─âri. Fr. maculer. ÔÇô Der. maculatur─â, s. f., din fr. maculature; maculator, s. n. (caiet de noti╚Ťe).
A MACUL├ü ~├ęz tranz. rar A acoperi cu pete (total sau par╚Ťial); a umple de murd─ârie; a p─âta. /<lat. maculare, fr. maculer
macula vb. v. JEGO╚śI. M├ÄNJI. MURD─éRI. P─éTA.
MACULA LUTEA s. (ANAT.) pat─â galben─â.
MACULA LUTEA (expr. lat. ÔÇ×pat─â galben─âÔÇŁ) subst. (ANAT.) Mic─â suprafa╚Ť─â oval─â situat─â pe retin─â, de partea temporal─â a nervului optic. Centrul ei nu con╚Ťine vase sangvine, fiind format numai din celule retiniere, aproape exclusiv celulele cu conuri, la acest nivel impresiile retiniere vizuale av├ónd maximum de precizie ╚Öi claritate. Prezint─â o colora╚Ťie g─âlbuie dat─â de un pigment galben.

Maculare dex online | sinonim

Maculare definitie

Intrare: macula
macula verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: maculare
maculare substantiv feminin