MACROELEMÉNT, macroelemente, s. n. (Biol.) Element chimic necesar organismelor în doze mari, având în general în corp o concentrație de peste 0,01%. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. macroelement.

MACROELEMÉNT, macroelemente, s. n. (Biol.) Element mineral esențial aflat în cantitate mare în țesuturile vegetale și animale. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. macroelement.

macroelemént s. n. (sil. -cro-e-), pl. macroeleménte

MACROELEMÉNT s. n. element mineral care se găsește în cantități relativ mari în sol sau în organismele vii. (< engl. macrelement)

MACROELEMÉNT (< fr.) s. n. Element chimic care se află în natură și în corpul organismelor în doze de peste 0,01% din greutatea componentelor abiotice și biotice (oxigenul în scoarță 10%, în materie vie 62%).