MÁCHO, macho, s. m. Bărbat care dă dovadă de machism. [Pr.: -čo] – Din sp., fr. macho.

mácho (hisp.) [ch pron. č] s. m., art. máchoul; pl. mácho

MÁCHO adj. inv., s. m. (Adept) al machismului². [Pr.: má-čo] (din sp. macho < lat. mascŭlus) [et. și DRAE]

MACHO [MÁCIO] adj., s. m. (adept) al machismului¹.. (< sp. macho)

macho s. m. (cuv. sp. din America Latină) Bărbat care-și face simțită superioritatea (în special față de femei) ◊ „[În Tatăl Nostru] nu se mai spune «Our Father», ci «Our Father/Mother» ca să se elimine excesul «macho» al unui Dumnezeu (strict) masculin.” D. 140/95 p. 3 [pron. mácio] (cf. fr. macho; BD 1967, PR, DMC 1971, DFAP)