MACHÍSM1 s. n. (Fil.) Empiriocriticism. [Pr.: mahism] – Din rus. mahizm, germ. Machismus.

MACHÍSM2, (2) machisme, s. n. 1. Ideologie bazată pe ideea că bărbatul domină din punct de vedere social femeia și că, în această calitate de stăpân, are dreptul la privilegii. 2. Atitudine, comportament, faptă în conformitate cu această ideologie. [Pr.: -čism] – Din fr. machisme, sp. machismo.[1]

MACHÍSM s. n. Empiriocriticism. [Pr.: mahísm] – Din rus. mahizm.

machísm1 (empiriocriticism) (rus.) [ch pron. h] s. n.

*machísm2 (atitudine de macho) (hisp.) [ch pron. č] s. n., (fapte) pl. machísme

machísm s. n. [-chism pron. germ. -hism]

MACHÍSM s. (FILOZ.) empiriocriticism.

MACHÍSM s.n. Empiriocriticism. [Pron. -hism. / < rus. mahizm, germ. Machismus, cf. Mach – fizician și filozof austriac].

MACHÍSM2 s. n. Doctrină potrivit căreia bărbatul își face simțită superioritatea față de femeie. [Pr.: ma-císm] (cf. fr. machisme < sp. machismo < macho < lat. mascŭlus) [et. și DRAE]

MACHISM s. (FILOZ.) empiriocriticism.