măzăriche definitie

28 definiții pentru măzăriche

ciúnă1 sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~ne / E: mg csunya] (Bot; reg) 1 Oreșniță (Lathyrus tuberosus). 2 Măzăriche (Vicia dumetorum). 3 Cosiță (Vicia hirsutum).
MĂZĂRÍCHE s. f. I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor: a) plantă agățătoare cu frunze perechi, terminate cu un cârcel, și cu flori roșii, galbene sau violete (Vicia dumetorum); b) plantă cu flori de culoare violet-deschis, cu frunze terminate printr-un vârf țepos (Vicia lathyroides); c) borceag; d) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare violetă (Vicia villosa); e) plantă cu frunzele compuse și cu florile de culoare albă (Vicia pannonica); f) bob1. ◊ Compus: măzăriche-neagră sau măzărichea-cucului = orăstică. II. Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață, care cade în timpul iernii. III. (Med.) Cisticercoză. [Var.: (reg.) măzeríche s. f.] – Din mazăre.
MĂZERÍCHE s. f. v. măzăriche.
MĂZĂRÍCHE s. f. I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor: a) plantă agățătoare cu frunze perechi, terminate cu un cârcel, și cu flori roșii, galbene sau violete (Vicia dumetorum); b) plantă cu flori de culoare violet-deschis, cu frunze terminate printr-un vârf țepos (Vicia lathyroides); c) borceag; d) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare violetă (Vicia villosa); e) plantă cu frunzele compuse și cu florile de culoare albă (Vicia pannonica); f) bob1. ◊ Compus: măzăriche-neagră sau măzărichea-cucului = orăstică. II. Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață, care cade în timpul iernii. III. (Med.) Cisticercoză. [Var.: (reg.) măzeríche s. f.] – Din mazăre.
MĂZERÍCHE s. f. v. măzăriche.
MĂZĂRÍCHE s. f. I. 1. Borceag. 2. Nume dat mai multor plante erbacee din familia leguminoaselor, înrudite cu mazărea: a) plantă agățătoare cu frunze compuse terminate cu un circel, cu flori roșii, galbene sau violete; crește prin finețe, tufișuri și păduri de munte (Vicia); b) bob. O mulțime de buruieni... printre care... neghina, măzărichea. PAMFILE, A. R. 94. ◊ Compus: măzăriche-neagră (sau măzărichea-cucului) = orăstică. II. Precipitație atmosferică sub formă de picături înghețate de ploaie, ca o grindină măruntă. Te-au apucat vijelii și te-au spulberat viscolele cu măzăriche ale sfîrșiturilor de toamnă. SADOVEANU, O. VI 50. Vîntul vuia de te lua groaza; măzărichea răpăia în fereastră. DELAVRANCEA, S. 16. Începuse a ninge, cădea o măzăriche tare ca plumbul. CONTEMPORANUL, VIII 294. (Med.) III. Cisticercoză. – Variante: măzărícă (ȘEZ. I 236), măzeríche (NEGRUZZI, S. I 101) s. f.
MĂZERÍCHE s. f. v. măzăriche.
măzăríche s. f., art. măzăríchea, g.-d. art. măzăríchii
măzăríche-neágră (plantă) (-nea-gră) s. f., g.-d. art. măzăríchii-négre
!măzăríchea-cúcului (plantă) s. f. art., g.-d. art. măzăríchii-cúcului
măzăríche s. f., art. măzăríchea, g.-d. art. măzăríchii; pl. măzăríchi
măzăríche-neágră (bot.) s. f. (sil. -gră), g.-d. art. măzăríchii-négre
măzăríchea-cúcului (bot.) s. f., g.-d. art. măzăríchii-cúcului
MĂZĂRÍCHE s. I. (BOT.) 1. (Vicia sativa) borceag, (reg.) măzărică, măzăruică, (prin Transilv.) măzărice. 2. (Vicia silvatica) borceag, (reg.) măzărică. 3. (Vicia lathyroides) (reg.) bobușor. II. (MET.) (rar) măzărică, (reg.) țârțâră. (Bate, cade măzăriche.)
MĂZĂRÍCHE s. v. bob-de-țarină, cisticercoză, indrușaim, lintea-pratului, năut, sângele-voiniculul, trichinoză.
MĂZĂRICHE-NEÁGRĂ s. v. orăstică.
MĂZĂRICHEA-CÚCULUI s. v. mălurici, orăstică.
MĂZĂRÍCHE f. 1) Specie de plante furajere anuale, din familia leguminoaselor, cu tulpina subțire, ramificată, cu flori purpurii-liliachii, albe sau roz. ~-de-primăvară. ~-păroasă. 2) Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de gheață; grindină măruntă. 3) pop. Boală a animalelor (transmisibilă și oamenilor), cauzată de acțiunea patogenă a cisticercilor, manifestată prin dureri musculare, febră și tulburări digestive; cisticercoză. /Din mazăre
bobușor m. plantă din familia leguminoaselor, numită și măzăriche, ale cării boabe servesc de nutreț porumbeilor (Vicia lathyroides).
măzăriche f. 1. Bot. bobușor; 2. grindină măruntă.
măzăriche d. (dim. d. mazăre). Numele maĭ multor plante leguminoase papilionacee, ca orașnița (lathýrus [niger, odoratus, plantyphyllos, praténsis, tuberosus], órobus [niger, variegatus, vernus] și vĭcia [dumetorum, lathyroides, sativa]) ș. a. Țîrțîră. V. prat.
țî́rțără f., pl. ĭ (imit. d. țîr-țîr, zgomotu căderiĭ bobițelor de gheață. V. țurțurĭ. Cp. cu pîrpără). Est. Un fel de ploaĭe înghețată (numită și măzăriche) care cade ĭarna supt forma unor bobițe albe marĭ cît meĭu.
măzăriche s. v. BOB-DE-ȚARINĂ. CISTICERCOZĂ. INDRUȘAIM. LINTEA-PRATULUI. NĂUT. SÎNGELE-VOINICULUI. TRICHINOZĂ.
MĂZĂRICHE s. I. (BOT.) 1. (Vicia sativa) borceag, (reg.) măzărică, măzăruică, (prin Transilv.) măzărice. 2. (Vicia silvatica) borceag, (reg.) măzărică. 3. (Vicia lathyroides) (reg.) bobușor. II. (MET.) (rar) măzărică, (reg.) țîrțîră. (Bate, cade ~.)
măzăriche-neagră s. v. ORĂSTICĂ.
măzărichea-cucului s. v. MĂLURICI. ORĂSTICĂ.
LATHYRUS L., SÎNGELE VOINICULUI, MĂZĂRICHE DE GRĂDINĂ, fam. Leguminosae. Gen cu peste 100 de specii originare din America de S și din emisfera nordică, plante erbacee, anuale sau vivace, unele cu tulpini urcătoare (depășind 2,5 m), altele pitice (15-20 cm înălțime). Flori (caliciu cu 5 foliole, corolă, cu 5 petale, 1 mai mare numită stindard, 2 aripioare, 2 unite formează carena, 10 stamine) cu miros plăcut și culori variate, de la alb curat la roșu- închis, de la albastru-deschis la albastru-închis și portocalii de diferite nuanțe, înflorirea. este bogată și de lungă durată. Frunze prevăzute cu stipele, Cu foliole puține, deseori fără cîrcei. Fruct, păstaie dehiscentă, turtită, netedă.
VICIA L., MĂZĂRICHE, fam. Leguminosae. Gen originar pe tot globul, 150 specii, erbacee, des agățătoare sau tîrîtoare, rar erecte. Frunze paripenate, cîteva perechi de foliole, rar numai 1 sau 2. Stipele semisagitate. Flori divers colorate (caliciul cu sepale concrescute într-un tub, la vîrf cu 5 diviziuni, corolă cu 5 petale, dintre care -2 unite formînd carenă, stil filamentos sau în vîrf puțin plat, rar glabru, pe spate cu un smoc de păr sau tot stilul pubescent, vîrf curbat, 10 stamine) solitare, în buchet sau ciorchine. Fruct, păstaie plată și cîteva semințe.

măzăriche dex

Intrare: măzăriche
măzăriche substantiv feminin
măzeriche
Intrare: măzărichea-cucului
măzărichea-cucului substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: măzăriche-neagră
măzăriche-neagră (numai) singular substantiv feminin