Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru m─ârmurire

M─éRMUR├Ź, m─ârmuresc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A lucra ceva ├«n marmur─â. 2. Intranz. Fig. (├Änv. ╚Öi pop.) A ├«nm─ârmuri, a ├«ncremeni (de fric─â, groaz─â). ÔÇô Din marmur─â.
M─éRMUR├ŹRE, m─ârmuriri, s. f. (Reg.) Ac╚Ťiunea de a m─ârmuri ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. m─ârmuri.
M─éRMUR├Ź, m─ârmuresc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A lucra ceva ├«n marmur─â. 2. Intranz. Fig. (├Änv. ╚Öi pop.) A ├«nm─ârmuri, a ├«ncremeni (de fric─â, groaz─â). ÔÇô Din marmur─â.
M─éRMUR├ŹRE, m─ârmuriri, s. f. (├Änv.) Ac╚Ťiunea de a m─ârmuri ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. m─ârmuri.
M─éRMUR├Ź, m─ârmuresc, vb. IV. Intranz. (Popular) A ├«nm─ârmuri. Voinic d-auzea, Voinic tremura, Apoi m─ârmurea... ╚śerpe-l col─âcea Gura-╚Öi deschidea... ╚śi mi-l ├«mbuca. TEODORESCU, P. P. 447.
m─ârmur├ş (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─ârmur├ęsc, imperf. 3 sg. m─ârmure├í; conj. prez. 3 s─â m─ârmure├ísc─â
m─ârmur├şre (reg.) s. f., g.-d. art. m─ârmur├şrii; pl. m─ârmur├şri
m─ârmur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─ârmur├ęsc, imperf. 3 sg. m─ârmure├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. m─ârmure├ísc─â
m─ârmur├şre s. f., g.-d. art. m─ârmur├şrii; pl. m─ârmur├şri
M─éRMUR├Ź vb. v. ├«mpietri, ├«ncremeni, ├«nlemni, ├«nm─ârmuri, ├«n╚Ťepeni, paraliza, petrifica.
M─éRMUR├ŹRE s. v. ├«mpietrire, ├«ncremenire, ├«nlemnire, ├«nm─ârmurire, ├«n╚Ťepenire, petrificare.
mărmuri vb. v. ÎMPIETRI. ÎNCREMENI. ÎNLEMNI. ÎNMĂRMURI. ÎNȚEPENI. PARALIZA. PETRIFICA.
mărmurire s. v. ÎMPIETRIRE. ÎNCREMENIRE. ÎNLEMNIRE. ÎNMĂRMURIRE. ÎNȚEPENIRE. PETRIFICARE.

M─ârmurire dex online | sinonim

M─ârmurire definitie

Intrare: m─ârmuri
m─ârmuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: m─ârmurire
m─ârmurire substantiv feminin