7 definiții pentru mărmuri
MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
1. Tranz. (
Reg.) A lucra ceva în marmură.
2. Intranz. Fig. (
Înv. și
pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din
marmură. MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
1. Tranz. (
Reg.) A lucra ceva în marmură.
2. Intranz. Fig. (
Înv. și
pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din
marmură. MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
Intranz. (Popular) A înmărmuri. Voinic d-auzea, Voinic tremura, Apoi mărmurea... Șerpe-l colăcea Gura-și deschidea... Și mi-l îmbuca. TEODORESCU, P. P. 447.
mărmurí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. mărmurésc,
imperf. 3
sg. mărmureá;
conj. prez. 3 să mărmureáscă
mărmurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărmurésc, imperf. 3 sg. mărmureá; conj. prez. 3 sg. și pl. mărmureáscă MĂRMURÍ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înțepeni, paraliza, petrifica. mărmuri vb. v. ÎMPIETRI. ÎNCREMENI. ÎNLEMNI. ÎNMĂRMURI. ÎNȚEPENI. PARALIZA. PETRIFICA. Mărmuri dex online | sinonim
Mărmuri definitie
Intrare: mărmuri
mărmuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a