mărinimos definitie

11 definiții pentru mărinimos

MĂRINIMÓS, -OÁSĂ, mărinimoși, -oase, adj. Care este plin de mărinimie, de înțelegere, de bunătate; generos. – Mare1 + inimos (după lat. magnanimus).
MĂRINIMÓS, -OÁSĂ, mărinimoși, -oase, adj. Care este plin de mărinimie, de înțelegere, de bunătate; generos. – Mare1 + inimos (după lat. magnanimus).
MĂRINIMÓS, -OÁSĂ, mărinimoși, -oase, adj. Care este plin de mărinimie; generos. V. darnic. Dan,avea totuși aerul unui luptător mărinimos, care ar putea să dea o lovitură supremă, mortală, dar nu vrea. VLAHUȚĂ, O. A. 313. Acea zînă năzdrăvană a auzit de prea mărinimosul Papură-împărat. ALECSANDRI, T. I 416.
!mărinimós adj. m., pl. mărinimóși; f. mărinimoásă, pl. mărinimoáse
mărinimós (sil. mf. măr-) adj. m., pl. mărinimóși; f. sg. mărinimoásă, pl. mărinimoáse
MĂRINIMÓS adj. 1. v. darnic. 2. v. generos. 3. binevoitor, compătimitor, îngăduitor, înțelegător, milos, milostiv, (înv.) milosârd, priincios, priitor. (A fost ~ cu nevoile lor.)
Mărinimos ≠ avar, egoist, malițios, meschin
MĂRINIMÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care dă dovadă de mărinimie; plin de mărinimie; generos; darnic; galanton. /mare + inimos
mărinimos a. care are sentimente înalte, generoase.
*mărinimós, -oásă adj. (d. mare și inimă, după lat. magnánimus saŭ fr. magnanime). Generos, darnic, uĭtător de insulte: un boĭer mărinimos. Adv. Cu mărinimie.
MĂRINIMOS adj. 1. culant, darnic, generos, (livr.) munificent, (rar) galant, (înv.) dăruitor, filotim, magnanim, marinim, (fam.) galanton, (fig.) larg. (Un om ~.) 2. ales, generos, nobil. (Animat de sentimente ~.) 3. binevoitor, compătimitor, îngăduitor, înțelegător, milos, milostiv, (înv.) milosîrd, priincios, priitor. (A fost ~ cu nevoile lor.)

mărinimos dex

Intrare: mărinimos
mărinimos adjectiv
  • silabisire: măr-