Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru m─ârime

M─éR├ŹME, m─ârimi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi mare1; ├«ntindere, dimensiune, cantitate, volum. ÔÖŽ Talie, statur─â. ÔÖŽ Propor╚Ťie, valoare. ÔÖŽ Importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, gravitate. ÔÖŽ (Fiz.) Proprietate comun─â a unor obiecte, pe baza c─âreia acestea pot fi ordonate ├«ntr-un ╚Öir. ÔŚŐ M─ârime de stare = m─ârime a unui sistem fizic, care variaz─â cu aceea╚Öi valoare, oricum ar trece sistemul ├«ntre dou─â st─âri date. (Astron.) M─ârime stelar─â = m─âsur─â a str─âlucirii aparente a unei stele, exprimat─â printr-un num─âr care este cu at├ót mai mic cu c├ót str─âlucirea astrului este mai mare; magnitudine. ÔÖŽ (Mat.) Generalizare a unor no╚Ťiuni concrete, ca lungime, arie, mas─â etc. 2. Durat─â. 3. Str─âlucire, grandoare; glorie, faim─â. ÔÖŽ Loc de frunte ├«ntr-o anumit─â ierarhie; func╚Ťie sau situa╚Ťie ├«nalt─â, rang, demnitate; (concr.) persoan─â care de╚Ťine un rol important ├«n ierarhia social─â; demnitar, frunta╚Ö. 4. (├Änv.) Noble╚Ťe sufleteasc─â, m─ârinimie. 5. (├Änv.) M├óndrie, arogan╚Ť─â, trufie. ÔÇô Mare1 + suf. -ime.
M─éR├ŹME, m─ârimi, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea de a fi mare; ├«ntindere, dimensiune, cantitate, volum. ÔÖŽ Talie, statur─â. ÔÖŽ Propor╚Ťie, valoare. ÔÖŽ Importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, gravitate. ÔÖŽ (Fiz.) Proprietate comun─â a unor obiecte, pe baza c─âreia acestea pot fi ordonate ├«ntr-un ╚Öir. ÔŚŐ M─ârime de stare = m─ârime a unui sistem fizic, care variaz─â cu aceea╚Öi valoare, oricum ar trece sistemul ├«ntre dou─â st─âri date. (Astron.) M─ârime stelar─â = m─âsur─â a str─âlucirii unui astru; magnitudine. ÔÖŽ (Mat.) Fiecare dintre elementele unei mul╚Ťimi abstracte ata╚Öate unui spa╚Ťiu geometric cu una sau mai multe dimensiuni ╚Öi av├ónd o structur─â algebric─â independent─â de sistemul de coordonate utilizat ├«n acest spa╚Ťiu. 2. Durat─â. 3. Str─âlucire, grandoare; glorie, faim─â. ÔÖŽ Loc de frunte ├«ntr-o anumit─â ierarhie; func╚Ťie sau situa╚Ťie ├«nalt─â, rang, demnitate; (concr.) persoan─â care de╚Ťine un rol important ├«n ierarhia social─â; demnitar, frunta╚Ö. 4. (├Änv.) Noble╚Ťe sufleteasc─â, m─ârinimie. 5. (├Änv.) M├óndrie, arogan╚Ť─â, trufie. ÔÇô Mare + suf. -ime.
M─éR├ŹME, m─ârimi, s. f. 1. Faptul de a fi mare; dimensiune, ├«ntindere, volum. Vizitai ora╚Öid, pe care ├«l g─âsii sporit ├«n m─ârime. NEGRUZZI, S. I 67. Ce fel de m─ârime avea, tat─â, ostrovul acela? DR─éGHICI, R. 154. ÔÖŽ (Fiz.; uneori determinat prin ┬źscalar┬╗) Proprietate comun─â unor obiecte, pe baza c─âreia acestea pot fi ordonate ├«ntr-un ╚Öir (dac─â eventual nu s├«nt egale). ÔŚŐ M─ârime de stare = m─ârime a unui sistem fizic, care variaz─â cu aceea╚Öi valoare, oricum ar trece sistemul ├«ntre dou─â st─âri date. Masa, temperatura, sarcina electric─â ╚Öi energia s├«nt m─ârimi de stare. ÔÖŽ Talie, statur─â, stat. De m─ârime mijlocie. Era aninat ├«ntr-un cui bustul ├«n m─ârime natural─â a unui copil. EMINESCU, N. 38. 2. (Rar) ├«nsemn─âtate, importan╚Ť─â. C├«t de pu╚Ťin a socotit m─ârimea puterii du╚Ömane. GHEREA, ST. CR. I 257. 3. (Azi depreciativ; mai ales la pl.) Persoan─â ├«nsemnat─â, sus-pus─â, influent─â. V. mare (7). M─ârimile cu monoclu ╚Öi burt─â, Magna╚Ťi cu m├«na lung─â ╚Öi inima scurt─â. DE╚śLIU, G. 18. Eu n-am nici o leg─âtur─â cu m─ârimile care hot─âresc soarta ╚Öi veniturile terenurilor mele petrolifere. C. PETRESCU, A. 324. ÔÖŽ Func╚Ťie sau situa╚Ťie ├«nalt─â; m─ârire. Are un obraz pe care se cite╚Öte o prostatic─â r├«vnire la m─ârimi. ODOBESCU, la TDRG. 4. (├Änvechit, uneori determinat prin ┬źde suflet┬╗) M─ârinimie, noble╚Ťe sufleteasc─â, superioritate moral─â. ├Äntr-at├«ta sl─âbiciune are ╚Ö-at├«ta m─ârime. CONACHI, P. 261. Mai cu m─ârime de suflet s-au ar─âtat la aceast─â ├«nt├«mplare dec├«t ceilal╚Ťi. DR─éGHICI, R. 21.
m─âr├şme s. f., g.-d. art. m─âr├şmii; pl. m─âr├şmi
m─âr├şme s. f., g.-d. art. m─âr├şmii; pl. m─âr├şmi
M─éR├ŹME s. 1. v. dimensiune. 2. v. suprafa╚Ť─â. 3. v. cantitate. 4. v. volum. 5. v. format. 6. ├«n─âl╚Ťime, statur─â, talie. (De ~ potrivit─â.) 7. v. lungime. 8. v. m─âsur─â. 9. v. num─âr. 10. v. durat─â. 11. (ASTRON.) m─ârime stelar─â = magnitudine.
M─éR├ŹME s. v. arogan╚Ť─â, culan╚Ť─â, d─ârnicie, domnie, fal─â, for╚Ť─â, fudulie, generozitate, glorie, grandoare, infatuare, intensitate, ├«n─âl╚Ťime, ├«nfumurare, ├«ng├ómfare, maiestate, m─âre╚Ťie, m─ârie, m─ârinimie, m─ârire, m├óndrie, orgoliu, putere, seme╚Ťie, slav─â, splendoare, str─âlucire, t─ârie, trufie, vanitate.
M─éR├ŹME ~i f. 1) Valoarea dimensional─â a unui obiect; ceea ce se poate m─âsura sau calcula. ~ea casei. ~ natural─â. 2) Interval de timp ├«n care se petrece sau dureaz─â ceva; durat─â. 3) Dimensiunile dup─â care se confec╚Ťioneaz─â obiectele de ├«mbr─âc─âminte sau de ├«nc─âl╚Ť─âminte. 4) Ceea ce impresioneaz─â, trezind respect ╚Öi admira╚Ťie. 5) Loc de frunte ├«ntr-o ierarhie. 6) ├«nv. Larghe╚Ťe sufleteasc─â; generozitate; m─ârinimie. 7): ~ stelar─â intensitatea str─âlucirii unui astru. [G.-D. m─ârimii] /mare + suf. ~ime
m─ârime f. 1. ├«ntindere, mai ales ├«n ├«n─âl╚Ťime ╚Öi grosime: fra╚Ťii sunt de aceea╚Ö m─ârime; 2. se zice despre lucruri cari trec peste m─âsura obi╚Önuit─â: m─ârimea pedepsei s─â corespunz─â cu m─ârimea crimei; 3. ├«n matematice, tot ce se poate m─âri sau mic╚Öora; 4. fig. importan╚Ť─â considerabil─â: m─ârimea unei ├«ntreprinderi. [V. mare].
m─ârime f. (d. mare). Calitatea de a fi mare: m─ârimea p─âm├«ntulu─ş, foculu─ş, bucurii─ş. Amplitudine, ├«ntindere. Grosime, volum, dimensiune. Calibru, capacitate. M─ârime de inim─â, de suflet, m─ârinimie. Fig. Fam. Persoan─â ├«nsemnat─â, personagi┼ş distins: a sta la mas─â cu m─ârimile.
mărime s. v. AROGANTĂ. CULANȚĂ. DĂRNICIE. DOMNIE. FALĂ. FORȚĂ. FUDULIE. GENEROZITATE. GLORIE. GRANDOARE. INFATUARE. INTENSITATE. ÎNĂLȚIME. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. MAIESTATE. MĂREȚIE. MĂRIE. MĂRINIMIE. MĂRIRE. MÎNDRIE. ORGOLIU. PUTERE. SEMEȚIE. SLAVĂ. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE. TĂRIE. TRUFIE. VANITATE.
M─éRIME s. 1. dimensiune, m─âsur─â, propor╚Ťie, (├«nv.) m─ârie, m─ârire, (fam.) calibru. (Are o ~ notabil─â.) 2. ├«ntindere, suprafa╚Ť─â. (~ unui loc.) 3. cantitate, c├«time, (├«nv.) c─ât─â╚Ťime. (O anumit─â ~ m─âsurabil─â.) 4. capacitate, volum. (~ unui bidon.) 5. dimensiune, format. (Carte de ~ mare.) 6. ├«n─âl╚Ťime, statur─â, talie. (De ~ potrivit─â.) 7. lungime. (~ unui pod.) 8. m─âsur─â, talie. (O fust─â de ~ potrivit─â.) 9. m─âsur─â, num─âr. (Ce ~ ai la pantofi?) 10. durat─â, ├«ntindere, lungime. (~ unei zile de var─â.) 11. (ASTRON.) m─ârime stelar─â = magnitudine.
M─éR├ŹME (< mare1) s. f. 1. Dimensiune, ├«ntindere (mare), volum, cantitate (2); propor╚Ťie, valoare. ÔÖŽ Importan╚Ť─â, ├«nsemn─âtate, gravitate. ÔÖŽ Loc de frunte ├«ntr-o anumit─â ierarhie (social─â); rang, demnitate; concr. persoan─â care de╚Ťine un rol important ├«n ierarhia social─â; frunta╚Ö, demnitar. 2. (MAT.) Generalizare a unor no╚Ťiuni concrete, ca: lungime, arie mas─â etc. Aleg├ónd o m. de genul dat ca unitate de m─âsur─â, se poate exprima numeric raportul oric─ârei m. de acest fel fa╚Ť─â de unitate. 3. (FIZ.) Proprietate fizic─â a corpurilor sau a fenomenelor care implic─â un aspect calitativ legat de natura ╚Öi de ├«nsu╚Öirile specifice ale acestora, precum ╚Öi (ceea ce este caracteristic) un aspect cantitativ al lor, legat de posibilitatea formul─ârii unui criteriu de compara╚Ťie, pe baza c─âruia se stabile╚Öte o unitate ╚Öi un procedeu de m─âsur─â. V. scalar, vectorial. 4. (STATIST.) M. medie = expresie numeric─â ob╚Ťinut─â ca medie prin procedee de prelucrare ╚Öi de calcul, cu ajutorul c─âreia se poate caracteriza o colectivitate statistic─â, calitativ omogen─â, din punctul de vedere al unei caracteristici cu niveluri individuale diferite. ÔŚŐ M. absolut─â = expresie numeric─â, ├«n unit─â╚Ťi de m─âsur─â naturale sau valorice, care caracterizeaz─â concret m. (volumul) unui fenomen dintr-un anumit loc, ├«ntr-un anumit moment sau ├«ntr-o anumit─â perioad─â. ÔŚŐ M. relativ─â = expresie numeric─â, calculat─â sub form─â de coeficient, procent, promil─â etc., care caracterizeaz─â raportul dintre dou─â m. absolute. 5. (ASTR.) M. stelar─â = m─âsur─â a str─âlucirii aparente a unei stele sau a altui corp ceresc, exprimat─â printr-un num─âr (de obicei zecimal ╚Öi care este cu at├ót mai mic cu c├ót str─âlucirea astrului este mai mare, put├ónd avea ╚Öi valori negative), a c─ârui valoare depinde de iluminarea produs─â de astrul respectiv. No╚Ťiunea de s. m. a ap─ârut ├«n Antichitate, c├ónd stelele vizibile cu ochiul liber au fost ├«mp─âr╚Ťite (de Hiparcus) ├«n ╚Öase clase, ├«ncep├ónd cu cele mai str─âlucitoare. Ulterior, a fost definit─â de o scar─â de m.s., conform c─âreia varia╚Ťia de str─âlucire pentru o diferen╚Ť─â de 5 m.s. este dat─â de raportul 100/1; aceasta este o scar─â logaritmic─â care arat─â c─â o stea de m.s. 1 este de 2,512 ori mai str─âlucitoare dec├ót o stea de m.s. 2 (2,512 Ôëł r─âd─âcina de ordinul 5 din 100; 1001/5). Telescoapele moderne pot fotografia stele cu m.s. de p├ón─â la 29 (tepescopul spa╚Ťial Hubble).

M─ârime dex online | sinonim

M─ârime definitie

Intrare: m─ârime
m─ârime substantiv feminin