Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru m─ârgic─â

M─éRGE├ü, -├ŹC─é, m─ârgele, s. f. 1. Boab─â (mic─â) de sticl─â, de piatr─â etc., de forme ╚Öi culori diferite (├«n╚Öirat─â pe a╚Ť─â, cusut─â pe un ve╚Öm├ónt etc.), folosit─â ca podoab─â; (la pl.) ╚Öirag format din asemenea obiecte. 2. (La pl.) Protuberan╚Ťe ale pielii de pe capul ╚Öi g├ótul curcanului. 3. (├Än forma m─ârgic─â) Nume dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor, cu flori mici, dispuse c├óte una sau dou─â ├«n v├órful unor spicule╚Ťe (Melica). ÔÇô Din lat. margella. ÔÇô M─ârgic─â: cu schimbare de suf.
M─éRGE├ü, -├ŹC─é, m─ârgele, s. f. 1. Boab─â (mic─â) de sticl─â, de piatr─â etc., de forme ╚Öi culori diferite (├«n╚Öirat─â pe a╚Ť─â, cusut─â pe un ve╚Öm├ónt etc.), folosit─â ca podoab─â; (la pl.) ╚Öirag format din asemenea obiecte. 2. (La pl.) Protuberan╚Ťe ale pielii de pe capul ╚Öi g├ótul curcanului. 3. (├Än forma m─ârgic─â) Numele dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor, cu flori mici, dispuse c├óte una sau dou─â ├«n v├órful unor spicule╚Ťe (Melica). ÔÇô Din lat. margella. ÔÇô M─ârgic─â: cu schimbare de suf.
M─éRGE├ü, -├ŹC─é, m─ârgele, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Boab─â (mic─â) de sticl─â, de piatr─â etc. av├«nd diverse forme ╚Öi culori, care poate fi ├«n╚Öirat─â pe a╚Ť─â, cusut─â pe un ve╚Öm├«nt, pe o p├«nz─â etc. ╚Öi folosit─â ca podoab─â. ├«╚Öi scotea ╚Öiragul de m─ârgele de la g├«t ╚Öi pestelca cea frumoas─â. BUJOR, S. 132. Cum mergea pe drum, g─âse╚Öte ╚Öi ea o m─ârgic─â. CREANG─é, P. 69. Mi-am pus flori, mi-am pus m─ârgele, S─â se uite cu m├«ndrie Puicu╚Ťa la ele. ALECSANDRI, P. A. 58. ÔŚŐ (Poetic) Doar furnicile de-alearg─â acuma f─âr─â de hodin─â, M─ârgele negre sem─ânate pe drumuri albe de lumin─â. ANGHEL, ├Ä. G. 21. 2. (Numai la pl.) ├«ncre╚Ťituri ale pielii, ├«n form─â de bobi╚Ťe ro╚Öii, la gu╚Öa curcanului. Curcanii leorb─âind din gu╚Öa cu m─ârgele ro╚Öii. C. PETRESCU, R. DR. 242.. 3 (├Än forma m─ârgic─â) Nume dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor, al c─âror fruct seam─ân─â cu o m─ârgea (1) (Melica).
m─ârge├í/m─ârg├şc─â2 (perl─â) s. f., art. m─ârge├íua/m─ârg├şca, g.-d. art. m─ârg├ęlei; pl. m─ârg├ęle, art. m─ârg├ęlele
m─ârg├şc─â1 (plant─â) (pop.) s. f., g.-d. art. m─ârg├şcii
m─ârg├şc─â2 v. m─ârge├í
m─ârge├í/m─ârg├şc─â s. f., art. m─ârge├íua/m─ârg├şca, g.-d. art. m─ârg├ęlei; pl. m─ârg├ęle
m─ârg├şc─â (obiect) v. m─ârgea
m─ârg├şc─â (bot.) s. f.
M─éRGE├ü s. v. cloco╚Ťel, ruti╚Öor.
MĂRGICA CÚCULUI s. (pop.) stupitul cucului, (reg.) somnișor, (prin Munt., Olt. și Bucov.) somn. (Învelișul larvar numit ~.)
M─éRG├ŹC─é s. v. siminoc.
m─ârge├í (m─ârg├ęle), s. f. ÔÇô Boab─â de sticl─â, m─ârgic─â. ÔÇô Mr., megl. m─ârdzeau─â. Lat. marg─Ľlla (Densusianu, Hlr., 200; Pu╚Öcariu 1029; Candrea-Dens., 1029; Candrea-Dens., 1052; REW 5353; cf. Rosetti, I, 69 ╚Öi II, 68). Mai pu╚Ťin probabil─â der. din gr. ╬╝╬▒¤ü╬│╬ş╬╗╬╗╬╣╬┐╬Ż (Cihac, II, 673) sau ╬╝╬Ȥü╬│╬▒¤ü╬┐╬Ż (Rohlfs, EWUG, 1330). ÔÇô Der. m─ârgic─â, s. f. (bobi╚Ť─â de sticl─â; plant─â, Melica nutans; cioplitur─â, ╚Öan╚Ť pentru asamblarea lemnelor unei plute); m─ârgelu╚Öe, s. f. (m─ârgea; plant─â, Lithospermum arvense); m─ârgelat, adj. (├«mpodobit cu m─ârgele); m─ârgelat─â, adj. (oaie cu excrescen╚Ťe cornoase pe g├«t); m─ârgelare, s. f. (├«mbinare, ╚Öan╚Ť).
M─éRGE├ü ~├ęle f. 1) mai ales la pl. Fiecare dintre boabele de piatr─â, sticl─â, m─ârgean sau lemn, de diferite forme ╚Öi culori, folosite ca podoab─â (├«n ╚Öiraguri, cusute pe ├«mbr─âc─âminte etc.). 2) la pl. Proeminen╚Ťe ale pielii pe capul ╚Öi pe g├ótul curcanului. [Art. m─ârgeaua; G.-D. m─ârgelei; Var. m─ârgic─â] /<lat. margella
m─ârgea f. 1. boab─â de m─ârgean, m─ârg─âritar de sticl─â servind ca podoab─â la g├ót: salb─â de m─ârgele; 2. Tr. cloco╚Ťei. [Lat. VUlg. MARGELLA = MARGARITA].
mărgică f. plantă ce crește prin păduri umbroase (Melica uniflora).
m─ârge├í ╚Öi (est) -g├şc─â f., pl. ele (lat. marg├ęlla, m─ârgean). Boab─â sau bobi╚Ť─â de m─ârg─âritar, de m─ârgean, de sidef, de sticl─â sa┼ş de alt-ceva g─âurit─â ╚Öi ├«n╚Öirat─â pe un fir ├«mpreun─â cu altele. Din╚Ť─ş va m─ârgelele (sa┼ş ca hurmuzu), din╚Ť─ş ca m─ârg─âritarele, alb─ş ╚Öi frumo╚Ö─ş. (De aic─ş se vede c─â ÔÇ×m─ârgeleÔÇŁ se zicea la ├«nceput numa─ş celor albe).
m─ârg├şc─â, V. m─ârgea.
m─ârgea s. v. CLOCO╚ÜEL. RUTI╚śOR.
MĂRGICA CUCULUI s. (pop.) stupitul cucului, (reg.) somnișor, (prin Munt., Olt. și Bucov.) somn. (Învelișul larvar numit ~.)
m─ârgic─â s. v. SIMINOC.
m─ârge├í, m─ârgele, s.f. ÔÇô Bob de sticl─â colorat─â. ÔÖŽ (mag.) M─ârgeaua zermilor, obiect fermecat, produs de ╚Öerpi ├«n momentul ├«mperecherii, din saliv─â ├«mbibat─â cu otrav─â, utilizat─â de oameni ca antidot la mu╚Öc─âtura de ╚Öarpe: ÔÇ×M─ârgeaua aceie a zermilor ├«i cu noroc cine-o are, cine-o g─âs├ę. Z├óce c─â s─â face moar─â de zermi acolo. Aceie moar─â o face c├ónd s-adun─â s─â s─â puiasc─â. Scuip─â scuipat ╚Öi-o fac p─â coad─â de zerme. ╚śi c├ónd gat─â, m─ârgeaua pic─â. M─ârgeaua aceie a zermilor face bine, dac─â un zerme mu╚Öc─â o vac─âÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 2001: 218; Moisei). ÔÇô Lat. med. margella ÔÇ×m─ârgeanÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, Rosetti, cf. DER; DEX, MDA).
m─ârgea, m─ârgele s. f. (er.) clitoris.
M─éRG├ŹC─é s. f. v. m─ârgea.

M─ârgic─â dex online | sinonim

M─ârgic─â definitie

Intrare: m─ârgic─â
m─ârgic─â
Intrare: m─ârgea
m─ârgea substantiv feminin
m─ârgic─â substantiv feminin