Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru m─ârg─âritar

M─éRG─éRIT├üR, (1, 2) m─ârg─âritare, s. n., (3, 4) m─ârg─âritari, s. m. 1. S. n. Boab─â rotund─â ╚Öi tare de culoare alb─â-str─âlucitoare cu reflexe sidefii, care se formeaz─â ├«n corpul unor scoici ╚Öi care se utilizeaz─â ca podoab─â de pre╚Ť; perl─â, m─ârg─ârit1. ÔŚŐ Loc. adj. De m─ârg─âritar = ├«mpodobit, b─âtut, incrustat cu m─ârg─âritare (1). ÔÖŽ Fig. Lucru f─âr─â cusur, de mare valoare. 2. S. n. Pietri╚Ö m─ârunt folosit la betoane pentru fa╚Ťade, mozaicuri, pentru a fi a╚Öternut pe alei etc. 3. S. m. (Bot.) L─âcr─âmioar─â, cercelu╚Ö (2). 4. S. m. Numele unei specii de v├ósc care cre╚Öte numai pe stejari, cu fructe ├«n form─â de bobi╚Ťe galbene; v├ósc-de-stejar (Loranthus europaeus). ÔÇô Din ngr. margarit├íri.
M─éRG─éRIT├üR, (1, 2) m─ârg─âritare, s. n., (3, 4) s. m. 1. S. n. Boab─â rotund─â ╚Öi tare de culoare alb─â-str─âlucitoare cu reflexe sidefii, care se formeaz─â ├«n corpul unor scoici ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca podoab─â de pre╚Ť; perl─â. ÔŚŐ Loc. adj. De m─ârg─âritar = ├«mpodobit, b─âtut, ├«ncrustat cu m─ârg─âritare (1). ÔÖŽ Fig. Lucru f─âr─â cusur, de mare valoare. 2. S. n. Pietri╚Ö m─ârunt la betoane pentru fa╚Ťade, mozaicuri, pentru a╚Öternut pe alei etc. 3. S. m. (Bot.) L─âcrimioar─â, cercelu╚Ö. 4. S. m. Numele unei specii de v├ósc care cre╚Öte numai pe stejari, cu fructe ├«n form─â de bobi╚Ťe galbene (Loranthus europaeus) ÔÇô Din ngr. margarit├íri.
M─éRG─éRIT├üR, m─ârg─âritare, s. n. 1. Boab─â, m─ârgea rotund─â ╚Öi tare de culoare alb─â-str─âlucitoare, cu reflexe sidefii, care se formeaz─â ├«n corpul unor molu╚Öte (prin secretare de carbonat de calciu ├«n jurul unor corpuri str─âine) ╚Öi care este folosit─â ca podoab─â de pre╚Ť; perl─â. Purta bari╚Öul alb cu dou─â m─ârg─âritare prinse de carnea urechii. ARGHEZI, P. T. 116. Stofe cu fir ╚śi cu m─ârg─âritar. ALECSANDRI, P. I 148. Un inel bizantin mare de aur, cu un rubin ╚Öi m─ârg─âritare. BOLLIAC, O. 268. Ce-i lipse╚Öte chelului (sau chelbosului)? Tichie (sau scufie) de m─ârg─âritar v. tichie. ÔŚŐ Fig. Colec╚Ťii vechi, reviste pr─âfuite, V─â r─âsfoiesc... ├Änduio╚Öat, cu m├«na tremur├«nd, Adun m─ârg─âritare risipite. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 56. Veselul Alecsandri... ├«n╚Öir├«nd m─ârg─âritare pe a stelei blond─â raz─â. EMINESCU, O. I 32. ÔÖŽ Ceea ce seam─ân─â sau se poate compara ca form─â, culoare sau str─âlucire cu un m─ârg─âritar (1). Cad din cer m─ârg─âritare pe ora╚Öul adormit. TOP├ÄRCEANU, B. 69. Din ochii ei alba╚Ötri ╚Öi mari curgeau ╚Öiroaie de m─ârg─âritare apoase. EMINESCU, N. 3. 2. Pietri╚Ö m─ârunt (folosit ├«n diverse lucr─âri de construc╚Ťie sau pentru a╚Öternut ├«n cur╚Ťi, pe alei etc.). (Fig.) ├«n lunca pudruit─â cu m─ârunt m─ârg─âritar Salt─â-o veveri╚Ť─â mic─â pe o creang─â de stejar. ALECSANDRI, P. A. 114. 3. V├«sc care cre╚Öte pe stejari, av├«nd fructele ├«n forma unor bobi╚Ťe ovale, galbene ╚Öi frunzele c─âz─âtoare (Loranthus europaeus); m─ârg─ârit (2), v├«sc de stejar. 4. L─âcrimioar─â. ÔÇô Pl. ╚Öi: m─ârg─âritaruri (GORJAN, H.II 49), (m.) m─ârg─âritari (MACEDONSKI, O. I 213, CO╚śBUC, P. I 68).
g─â├şn─â-cu-m─ârg─ârit├íre (bibilic─â) s. f., g.-d. art. g─â├şnii-cu-m─ârg─ârit├íre; pl. g─â├şni-cu-m─ârg─ârit├íre
!mărgăritár (înv., pop.) s. m. / s. n., pl. m. mărgăritári/n. mărgăritáre
scóică-de-mărgăritár (specie de scoici) s. f., g.-d. art. scoicii-de-mărgăritar; pl. scoici-de-mărgăritar
g─â├şn─â-cu-m─ârg─ârit├íre (bibilic─â) s. f., pl. g─â├şni-cu-m─ârg─ârit├íre
mărgăritár (bot.) s. m.
mărgăritár (perlă) s. n., pl. mărgăritáre
scóică de mărgăritár s. f. + prep. + s. n.
GĂINĂ-CU-MĂRGĂRITÁRE s. v. bibilică.
MĂRGĂRITÁR s. 1. v. perlă. 2. v. lăcrimioară. 3. v. vâsc.
M─éRG─éRIT├üR2 m─ârg─âritari m. Plant─â erbacee peren─â, cu frunze mari, alungite, cu flori mici, albe, ├«n form─â de clopo╚Ťei ╚Öi cu miros foarte pl─âcut; m─ârg─ârit; l─âcrimioar─â. /<ngr. margarit├íri
M─éRG─éRIT├üR1 m─ârg─âritare n. 1) Forma╚Ťie dur─â ╚Öi str─âlucitoare, de cele mai multe ori sferic─â, extras─â din scoicile unor molu╚Öte ╚Öi folosit─â la confec╚Ťionarea bijuteriilor; perl─â; m─ârg─ârit. 2) fig. Obiect de valoare foarte mare; m─ârg─ârit. /<ngr. margarit├íri
m─ârg─âritar n. 1. globul de un alb argintiu; produs de unele scoici de mare ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťat ca piatr─â scump─â; a ├«n╚Öira la m─ârg─âritare, a spune la basme: boierul f─âcu clac─â, adun├ónd pe to╚Ťi copiii ╚Öi fetele din sat ca s─â ├«n╚Öire la m─ârg─âritare ISP.; 2. fig. ce e mai bun ├«n felul s─âu: poezia aceasta e un m─ârg─âritar; 3. de coloarea alb─â a m─ârg─âritarului: din╚Ťi de m─ârg─âritar; 4. colec╚Ťiunea cuv├ónt─ârilor St-lui Ioan Gur─â-de-aur.
m─ârg─ârit├ír n., pl. e (ngr. margarit├íri, de unde ╚Öi alb. margarit├ír. V. m─ârg─ârit). Perl─â, o bobi╚Ť─â sferic─â dur─â ╚Öi str─âlucitoare ca sidefu ╚Öi care se afl─â ├«n ni╚Öte sco─şc─ş, ma─ş ales ├«n stridi─ş, ╚Öi c─âre─şa oameni─ş vanito╚Ö─ş ├«i atribue mare valoare ╚Öi o poart─â ca ornament. Fig. Lucru or─ş fiin╚Ť─â excelent─â: acest om e un m─ârg─âritar. Din╚Ť─ş ca m─ârg─âritarele, foarte alb─ş ╚Öi frumo╚Ö─ş. Un fel de bube (dup─â fr. muguet) care seam─ân─â cu aftele ╚Öi pe care le cauzeaz─â ├«n gura copiilor mic─ş, r─â┼ş nutri╚Ť─ş, o c─şuperc─â numit─â oidium ├ílbicans. S. m. Vest. L─âcr─âm─şoare, o plant─â (convallaria majalis). Est. Hurmuz, un cop─âcel caprifoliace┼ş ale c─âru─ş fructe ├«s ni╚Öte bobi╚Ťe albe ma─ş mar─ş de c├«t maz─ârea ╚Öi care seam─ân─â a m─ârg─âritare (symphori carpus racemosus sa┼ş symph├│ria racemosa). Un fel de v├«sc (numit ╚Öi v├«sc de stejar) care face ni╚Öte bobi╚Ťe galbene (loranthus europaeus). ÔÇô Sco─şcile cu m─ârg─âritare se afl─â ma─ş ales ├«n marea Ro╚Öie, golfu Persic, ├«mprejurimile Ceylonulu─ş ╚Öi, ├«n general, ├«n oceanu Indian p├«n─â pin Australia. Pescuirea lor se face ├«n timpu lini╚Öti─ş musonilor de nord-est, de la r─âs─âritu p├«n─â la apusu soarelu─ş. Cufund─âtori─ş, de ordinar negri, se las─â ├«n ap─â pin ajutoru une─ş funi─ş de cap─âtu c─âre─şa e legat un bolovan, pe care-╚Ö─ş sprijin─â pic─şoarele. E─ş culeg ├«n grab─â sco─şcile pe care le g─âsesc, le pun ├«ntrÔÇÖo re╚Ťea, scutur─â funia, ╚Öi al╚Ťi─ş ├«─ş trag afar─â. Uni─ş cufund─âtor─ş ajung s─â poat─â sta supt ap─â ma─ş multe minute, pe c├«nd omu neobi╚Önuit de abea ajunge la 40-50 de secunde f─âr─â s─â r─âsufle.
g─âin─â-cu-m─ârg─âritare s. v. BIBILIC─é.
M─éRG─éRITAR s. 1. perl─â, (├«nv. ╚Öi pop.) m─ârg─ârit. 2. (BOT.; Convallaria majalis) l─âcrimioar─â, m─ârg─ârit─ârel, (pop.) m─ârg─ârit, (reg.) clopo╚Ťel, sufle╚Ťel. 3. (BOT.; Loranthus europaeus) v├«sc, (reg.) m─ârg─ârit.
CONVALLARIA L., L─éCR─éMIOAR─é, M─éRG─éRITAR, fam. Liliaceae. Gen cu o singur─â specie: Convallaria majalis, L., cre╚Öte spontan ├«n p─âdurile foioase din Europa. Plante vivace, erbacee, cu rizom tran╚Öan╚Ťi (10-24 cm lungime), din care pornesc 2 frunze de un verde ca iarba, lanceolat-eliptice, la baza unui peduncul sub╚Ťire, cca 25 cm ├«n─âl╚Ťime, pe care s├«nt inserate cca 13 flori globuloase, albe sau roz (terminate ├«n 6 din╚Ťi mici, curba╚Ťi ├«n afar─â), scurt-pedunculate, at├«rn├«nde ca ni╚Öte clopo╚Ťei parfumate. La baza pedunculului fiec─ârei flori exist─â o mic─â frunzuli╚Ť─â. Se ├«nt├«lnesc ├«n cultur─â soiuri cu flori ├«nvoalte, albe, cu flori roz, cu frunze pana╚Öate etc. (Pl. 24, fig. 139).

M─ârg─âritar dex online | sinonim

M─ârg─âritar definitie

Intrare: m─ârg─âritar (s.m.)
m─ârg─âritar s.m. substantiv masculin
Intrare: m─ârg─âritar (s.n.)
m─ârg─âritar s.n. substantiv neutru
Intrare: scoic─â-de-m─ârg─âritar
scoic─â-de-m─ârg─âritar substantiv feminin