Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru m─ârg─ârit─ârel

M─éRG─éRIT─éR├ëL, (1) m─ârg─ârit─ârele, s. n., (2) m─ârg─ârit─ârei, s. m. 1. S. n. (├Änv. ╚Öi pop.) Diminutiv al lui m─ârg─âritar (1); m─ârg─ârit─âra╚Ö. 2. S. m. (Bot.; la pl.) L─âcr─âmioare. ÔÇô M─ârg─âritar + suf. -el.
M─éRG─éRIT─éR├ëL, m─ârg─ârit─ârele, s. n. 1. Diminutiv al lui m─ârg─âritar (1); m─ârg─ârit─âra╚Ö. 2. (Bot.; la pl.) L─âcr─âmioar─â. ÔÇô M─ârg─âritar + suf. -el.
MĂRGĂRITĂRÉL, mărgăritărele, s. n. 1. Diminutiv al lui mărgăritar (1). O cunună de mărgăritărele era așezată pe fruntea ei netedă. Luminată de razele lunii, ea părea muiată într-un aer de aur. EMINESCU, N. 8. 2. (Bot.; mai ales la pl.) Lăcrimioară. Cu voi, scumpe strugurele, Albe mărgăritărele, Primăvara-și face salbe. ALECSANDRI, P. I 123. Într-acest fel se fac toate celelalte ape, de mărgăritărel, de căpșune, de liliac alb. PISCUPESCU, O. 298.
m─ârg─ârit─âr├ęl1 (├«nv., pop.) s. m. / s. n., pl. m. m─ârg─ârit─âr├ęi / n. m─ârg─ârit─âr├ęle
m─ârg─ârit─âr├ęl2 (boal─â) (pop.) s. n.
m─ârg─ârit─âr├ęl (boal─â) s. n.
m─ârg─ârit─âr├ęl (perl─â, plant─â) s. n., pl. m─ârg─ârit─âr├ęle
MĂRGĂRITĂRÉL s. 1. mărgărităraș. 2. v. lăcrimioară.
m─ârg─ârit─ârele n. pl. plant─â de prim─âvar─â cu floricelele albe pl─âcut mirositoare (Convallaria majalis): m─ârg─âritarele se mai numesc ├«n Mold. l─âcr─âmioare, ├«n Tr. clopotele ╚Öi sufle╚Ťele, ├«n Banat georgi╚Ťe ╚Öi ├«n Dobrogea cercelu╚Öi.
m─ârg─ârit─âr├ęl n., pl. e. M─ârg─âritar mic (din sco─şc─â). Boala numit─â ╚Öi m─ârg─âritar. S. m., pl. e─ş. Alt nume al plantelor numite ╚Öi m─ârg─âritar.
M─éRG─éRIT─éREL s. 1. m─ârg─ârit─âra╚Ö. 2. (BOT.; Convallaria majalis) l─âcrimioar─â, m─ârg─âritar, (pop.) m─ârg─ârit, (reg.) clopo╚Ťel, sufle╚Ťel.

M─ârg─ârit─ârel dex online | sinonim

M─ârg─ârit─ârel definitie

Intrare: m─ârg─ârit─ârel (pl. -e)
m─ârg─ârit─ârel pl. -e substantiv neutru
Intrare: m─ârg─ârit─ârel (pl. -ei)
m─ârg─ârit─ârel pl. -ei