Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

M─éRG─éR├Ź, m─ârg─âresc, vb. IV. Intranz. (Pop.; ├«n ur─âri) A prospera, a ├«nflori. ÔÇô Din m─ârg─ârit1 (derivat regresiv).
M─éRG─éR├ŹT1, (1) m─ârg─ârite, s. n., (2) s. m. (├Änv. ╚Öi pop.) 1. S. n. M─ârg─âritar (1). 2. S. m. L─âcr─âmioar─â. [Var.: (2) m─ârg─âr├şnt s. m.] ÔÇô Din ngr. marghar├ştis.
M─éRG─éR├ŹT2, -─é, m─ârg─âri╚Ťi, -te, adj. (Pop.; despre pomi) ├Änflorit. ÔÇô V. m─ârg─âri.
M─éRG─éR├Ź, m─ârg─âresc, vb. IV. Intranz. (Pop.; ├«n ur─âri) A prospera, a ├«nflori. ÔÇô Din m─ârg─ârit1 (derivat regresiv).
M─éRG─éR├ŹT2, -─é, m─ârg─âri╚Ťi, -te, adj. (Pop.; despre pomi) ├Änflorit. ÔÇô V. m─ârg─âri.
M─éRG─éR├ŹT1, (1) m─ârg─ârite, s. n., (2) s. m. 1. S. n. M─ârg─âritar (1). 2. S. m. L─âcrimioar─â. [Var.: (2) m─ârg─âr├şnt s. m.] ÔÇô Din ngr. marghar├ştis.
M─éRG─éR├Ź, m─ârg─âresc, vb. IV. Intranz. (Popular, ├«n ur─âri) A prospera, a ├«nflori. Vrei s─â te sorcov─âiesc? S─â ├«nflore╚Öti, s─â m─ârg─âre╚Öti! DELAVRANCEA, S. 187. S─â-nflori╚Ťi, S─â m─ârg─âri╚Ťi, Ca un m─âr, Ca un p─âr. TEODORESCU, P. P. 159.
M─éRG─éR├ŹT2, -─é, m─ârg─âri╚Ťi, -te, adj. (Popular, despre pomi) ├«mpodobit cu flori; ├«nflorit. N─âscut-au, crescut-au, Doi meri ├«mpleti╚Ťi, De var─â-nflori╚Ťi Cu flori m─ârg─âri╚Ťi, Cu flori de argin╚Ťi. TEODORESCU, P. P. 80.
M─éRG─éR├ŹT1, m─ârg─ârite, s. n. 1. M─ârg─âritar (1). ┬ź├«n╚Öir-te m─ârg─ârite┬╗ este titlul unui basm popular. 2. (╚śi ├«n forma m─ârg─ârint) Nume dat la dou─â plante: a) m─ârg─âritar (3); b) l─âcrimioar─â. R├«d ├«n gr─âmad─â: flori de nalb─â ╚Öi albe flori de m─ârg─ârint. ANGHEL, P. 11. M─ârg─ârit de to╚Ťi iubit, Cu floarea alb─â, focoas─â. ╚śEZ. VII 22. ÔÇô Variant─â: m─ârg─âr├şnt s. n.
m─ârg─âr├ş (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─ârg─âr├ęsc, imperf. 3 sg. m─ârg─âre├í; conj. prez. 3 s─â m─ârg─âre├ísc─â
m─ârg─âr├şt (├«nv., pop.) s. m.
m─ârg─âr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. m─ârg─âr├ęsc, imperf. 3 sg. m─ârg─âre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. m─ârg─âre├ísc─â
m─ârg─âr├şt (bot.) s. m.
m─ârg─âr├şt (perl─â) s. n., pl. m─ârg─âr├şte
m─ârg─âr├şt (m─ârg─âr├şnt) (plant─â) s. m., pl. -; s. n., pl. m─ârg─ârite (m─ârg─ârinte) / m─ârg─ârituri (m─ârg─ârinturi)
M─éRG─éR├ŹT s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuz─â, l─âcrimioar─â, m─ârg─âritar, m─ârg─ârit─ârel, perl─â, vaca-domnului, v├ósc.
m─ârg─âr├şt (m─ârg─âr├şte), s. n. ÔÇô 1. Perl─â. ÔÇô 2. Plant─â (Loranthus europaeus). ÔÇô Var. m─ârg─ârint. Ngr. ╬╝╬▒¤ü╬│╬▒¤ü╬»¤ä╬̤é (Candrea; Scriban), cf. bg., sb. margarit. Este cuv├«nt identic cu m─ârg─âritar, s. n. (perl─â, plant─â; Loranthus europaeus, Convallaria maialis), mr. m─ârg─âritar(e), din ngr. ╬╝╬▒¤ü╬│╬▒¤ü╬╣¤ä╬Ȥü╬╣ (Murnu 35; Meyer 260), cf. alb., bg. margaritar. ÔÇô Der. m─ârg─ârit─ârea, s. f. (iris). M─ârg─ârit─â (var. margarit─â), s. f. (margaret─â, Chrysanthemus leucanthemum), din fr. marguerite, a fost apropiat fonetic de m─ârg─âritar. Cf. m─ârgea.
M─éRG─éR├ŹT2 ~╚Ťi m. Plant─â erbacee peren─â, cu frunze mari, alungite, cu flori mici, albe, ├«n form─â de clopo╚Ťei ╚Öi cu miros foarte pl─âcut; m─ârg─âritar; l─âcrimioar─â. /<ngr. marghar├ştis
M─éRG─éR├ŹT1 ~e n. 1) Forma╚Ťie dur─â ╚Öi str─âlucitoare, de cele mai multe ori sferic─â, extras─â din scoicile unor molu╚Öte ╚Öi folosit─â la confec╚Ťionarea bijuteriilor; m─ârg─âritar; perl─â. 2) Obiect de valoare foarte mare; m─ârg─âritar. /<ngr. margharitis
├«n╚ÖirÔÇÖ-te-m─ârg─ârite f. 1. formul─â pus─â ├«n basme ├«n capul unei povestiri f─âr─â sf├ór╚Öit; 2. vorbire f─âr─â cap nici coad─â: vorbe╚Öte neispr─âvite la ├«n╚ÖirÔÇÖ-te-m─ârg─ârite PANN.
m─ârg─âr├şt n., pl. ur─ş (ngr. margaritis, vgr. -ites, d. pers. merv├ór├«d, de unde ╚Öi turc. mervarid ╚Öi arm. markarid; lat. margaritum ╚Öi -ita, it. margarita ╚Öi margherita, fr. marguerite; bg. s├«rb. margarit. V. m─ârgea, m─ârgean). M─ârg─âritar din sco─şc─â (Vech─ş). S. m. M─ârg─âritar (plant─â). ÔÇô ╚śi m─ârg─ârint (dup─â argint).
mărgărit s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. LĂCRIMIOARĂ. MĂRGĂRITAR. MĂRGĂRITĂREL. PERLĂ. VACA-DOMNULUI. VÎSC.
M─éRG─éRIT, Apostol (1836-1903, n. Abdela, Grecia), pedagog rom├ón. M. coresp. al Acad. (1889). A sus╚Ťinut pe l├óng─â guvernul rom├ón necesitatea deschiderii unei ╚Öcoli rom├óne╚Öti la Vlaho-Clisura. Ca inspector al ╚Öcolilor din Macedonia (1878-1902), a contribuit la ├«nfiin╚Ťarea a peste 100 de ╚Öcoli primare ╚Öi secundare. A promovat cauza rom├óneasc─â prin lucr─âri publicate ├«n str─âin─âtate (ÔÇ×├ëtudes historiques sur les Valaques du Pinde, par un Vlaque EpiroteÔÇŁ).
M─ârg─ârinta, M─ârg─ârit, -a, -escu v. Margareta. I 2, 3.

M─ârg─ârit dex online | sinonim

M─ârg─ârit definitie

Intrare: m─ârg─âri
m─ârg─âri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: m─ârg─ârit (s.n.)
m─ârg─ârit s.n. substantiv neutru
m─ârg─ârit s.n.
Intrare: m─ârg─ârit (adj.)
m─ârg─ârit adj. adjectiv
Intrare: m─ârg─ârit (s.m.)
m─ârg─ârit s.m.
Intrare: M─ârg─ârit
M─ârg─ârit