5 definiții pentru mânjitură
MÂNJITÚRĂ, mânjituri,
s. f. (Rar) Murdărie, pată. –
Mânji +
suf. -tură.
MÂNJITÚRĂ, mânjituri,
s. f. (Rar) Murdărie, pată. –
Mânji +
suf. -tură.
MÎNJITÚRĂ, mînjituri,
s. f. (Rar) Pată, murdărie.
V. mîzgălitură. Mînji pe toți oaspeții... pe obraz, la fel cu mînjitura lui de pe față. ISPIRESCU, L. 377.
mânjitúră (rar)
s. f.,
g.-d. art. mânjitúrii;
pl. mânjitúri
mânjitúră s. f., g.-d. art. mânjitúrii; pl. mânjitúri
mânjitură definitie
mânjitură dex
Intrare: mânjitură
mânjitură
substantiv feminin