Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

39 defini╚Ťii pentru lupta

LUPT├ü, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. ╚Öi intranz. A se r─âzboi, a purta r─âzboi, a fi ├«n r─âzboi cu cineva. ÔŚŐ Expr. (Refl. recipr.) Se lupt─â ziua cu noaptea = se face ziu─â. 3. Refl. ╚Öi intranz. Fig. A se ├«mpotrivi, a se str─âdui s─â ├«nving─â o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se str─âdui s─â ob╚Ťin─â ceva. ÔÇô Lat. luctare.
L├ÜPT─é, lupte, s. f. 1. ├Änfruntare, b─âtaie ├«ntre dou─â (sau mai multe) persoane (de obicei f─âr─â folosirea armelor), care caut─â s─â se ├«nving─â una pe alta (sau unele pe altele). ÔŚŐ Lupt─â dreapt─â = lupt─â (1) corp la corp, f─âr─â arme ╚Öi f─âr─â vicle╚Öuguri. ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â sportiv─â ├«n care se ├«ntrec, dup─â anumite reguli, doi lupt─âtori. ÔŚŐ Lupte clasice (sau greco-romane) = form─â de lupte ├«n care procedeele tehnice reglementare se aplic─â numai la partea superioar─â a corpului (de la linia de centur─â ├«n sus). Lupte libere = form─â de lupte la care procedeele tehnice se aplic─â la oricare dintre p─âr╚Ťile corpului, put├ónd fi executate ╚Öi cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armat─â ├«ntre dou─â for╚Ťe inamice; b─ât─âlie. ÔÖŽ Fig. Efortul a doi adversari sau a dou─â puteri rivale pentru a-╚Öi impune voin╚Ťa. ÔŚŐ Lupt─â de clas─â = (├«n teoria marxist-leninist─â) lupt─â desf─â╚Öurat─â (pe plan economic, politic ╚Öi ideologic) ├«ntre clase cu interese fundamentale opuse. 3. Efort depus de cineva pentru a ├«nvinge o greutate, o nevoie sau pentru a se ap─âra. 4. Str─âduin╚Ť─â depus─â de cineva pentru a combate o idee, o concep╚Ťie, o deprindere; combatere. ÔÇô Lat. lucta.
LUPT├ü, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. ╚Öi intranz. A se r─âzboi, a purta r─âzboi, a fi ├«n r─âzboi cu cineva. ÔŚŐ Expr. (Refl. recipr.) Se lupt─â ziua cu noaptea = se face ziu─â. 3. Refl. ╚Öi intranz. Fig. A se ├«mpotrivi, a se str─âdui s─â ├«nving─â o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se str─âdui s─â ob╚Ťin─â ceva. ÔÇô Lat. luctare.
L├ÜPT─é, lupte, s. f. 1. ├Änc─âierare, b─âtaie ├«ntre dou─â (sau mai multe) persoane (de obicei f─âr─â folosirea armelor), care caut─â s─â se ├«nving─â una pe alta (sau unele pe altele). ÔŚŐ Lupt─â dreapt─â = lupt─â (1) corp la corp, f─âr─â arme ╚Öi f─âr─â vicle╚Öuguri. ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â sportiv─â ├«n care se ├«ntrec, dup─â anumite reguli, doi lupt─âtori. ÔŚŐ Lupte clasice (sau greco-romane) = form─â de lupte ├«n care procedeele tehnice reglementare se aplic─â numai la partea superioar─â a corpului (de la linia de centur─â ├«n sus). Lupte libere = form─â de lupte la care procedeele tehnice se aplic─â la oricare dintre p─âr╚Ťile corpului, put├ónd fi executate ╚Öi cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armat─â ├«ntre dou─â for╚Ťe inamice; b─ât─âlie. ÔÖŽ Fig. Ciocnire ├«ntre dou─â for╚Ťe care ac╚Ťioneaz─â ├«n sens contrar. ÔŚŐ Lupt─â de clas─â = (├«n teoria marxist-leninist─â) lupt─â desf─â╚Öurat─â pe plan economic, politic ╚Öi ideologic ├«ntre clase cu interese fundamentale opuse. 3. Str─âduin╚Ť─â depus─â de cineva pentru a ├«nvinge o greutate, o nevoie sau pentru a se ap─âra. 4. Str─âduin╚Ť─â depus─â de cineva pentru a combate o idee, o concep╚Ťie, o deprindere; combatere. ÔÇô Lat. lucta.
LUPT├ü, lupt, vb. I. 1. Refl. A se prinde corp la corp cu cineva pentru a-l ├«nvinge, pentru a-l dobor├«; a se lua la tr├«nt─â cu cineva; a se bate (pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte) cu cineva. ├Änv─â╚Ť─â Ercule de la un alt dasc─âl cum s─â se lupte cu tot felul de arme. ISPIRESCU, U. 20. Greu m-am luptat... dar i-am venit de hac zmeului. ALECSANDRI, T. I 391. ÔŚŐ Refl. reciproc. Noi ne-om lupta Lupt─â cu dreptate, F─âr─â str├«mb─âtate... ╚śi zic├«nd cuv├«ntul Bra╚Ťele-ntindea, Pe turc cuprindea. ANT. LIT. POP. I 394. Din lupt─â s─â ne lupt─âm, din pu╚Öc─â s─â ne pu╚Öc─âm. ╚śEZ. I 53. ÔŚŐ Intranz. (Rar) Ian a╚Öteapt-a╚Öteapt-a╚Öteapt─â S─â lupt─âm la lupt─â dreapt─â. ALECSANDRI, P. P. 59. 2. Refl. A se r─âzboi, a purta r─âzboi. Amazoanele acestea erau ni╚Öte muieri viteze... Ele se luptau cu oricine se scula asupra ╚Ť─ârii lor. ISPIRESCU, U. 50. (├Än personific─âri) Eu ╚Ťin ca un frate la tine! Ridic─â tu tab─âra ta, Tu, codrule, nu te l─âsa ╚śi lupt─â-te bine! CO╚śBUC, P. I 237. ÔŚŐ Fig. Se cuno╚Ötea c─â se lupta ├«n sine mustrarea, cugetului ╚Öi presim╚Ťirea. NEGRUZZI, S. I 53. ÔŚŐ Expr. Se lupt─â ziua cu noaptea = se crap─â de ziu─â. ÔŚŐ Intranz. Prin foc... Prin mii de baionete, Urc─âm, lupt─âm. ALECSANDRI, O. 241. ÔŚŐ Tranz. (Cu complement intern) Lupt─â-╚Ťi lupta cu dreptate. ╚śEZ. II 6. 3. Refl. Fig. (Adesea construit cu prep. ┬źcu┬╗) A se ap─âra ├«mpotriva a ceva, a se str─âdui s─â ├«nving─â o greutate, un obstacol, o nevoie. Se luptase cu s─âr─âcia, ╚Öi d─âduse cu pieptul ├«nainte prin toate greut─â╚Ťile. DUMITRIU, N. 166. Este el, cum ├«l arat─â sabia lui ╚Öi armura... Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura? ALEXANDRESCU, P. 133. Singur era s─â r─âm├«ie ├«n corabie s─â se lupte cu valurile m─ârii. DR─éGHICI, R. 11. ÔŚŐ Fig. Frenetic ╚Öi dezl─ân╚Ťuit... [Oltul] se lupt─â cu mun╚Ťii. BOGZA, C. O. 163. ÔŚŐ Intranz. Cr├«nga╚Öu ├«╚Öi aduse aminte de C├«rlig, ╚Öi-l ├«nchipui lupt├«nd cu apele crescute, ├«ndiguind ogorul. CAMILAR, TEM. 198. Omul e dator s─â lupte c├«t a putea cu valurile vie╚Ťii. CREANG─é, P. 235. Dac─â tu ╚Ötiai problema astei vie╚Ťi cu care lupt, Ai vedea c─â am cuvinte pana chiar s─â o fi rupt. EMINESCU, O. I 137. ÔÖŽ Intranz. (Construit cu prep. ┬źcu┬╗, ┬źcontra┬╗, ┬ź├«mpotriva┬╗) A combate. A lupta cu prejudec─â╚Ťile. A lupta contra abuzurilor. 4. Intranz. (Construit cu prep. ┬źpentru┬╗) A se str─âdui, a depune toate eforturile pentru a ob╚Ťine ceva. Popoarele lupt─â pentru pace.
L├ÜPT─é, lupte, s. f. 1. (Uneori ├«n construc╚Ťie cu verbul ┬źa se lua┬╗) ├Äncle╚Ötare corp la corp ├«ntre dou─â persoane care caut─â s─â se ├«nving─â una pe alta; ├«nc─âierare (pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte) ├«ntre dou─â persoane. Se luar─â la lupt─â. Cum ├«l prinse, cum nu-l prinse... destul c─â ├«l tr├«nti la p─âm├«nt ├«nc├«t p├«n─â ├«n grumazi s-a cufundat. RETEGANUL, P. III 70. ├Än s─âbii s─â ne t─âiem... ori ├«n lupt─â s─â ne lupt─âm. ISPIRESCU, L. 42. Bine c─â mi-ai venit F─ât-Frumos... hai la lupt─â, acu om vedea cine-i mai tare. EMINESCU, N. 10. ÔŚŐ Lupt─â dreapt─â = lupt─â corp la corp, f─âr─â arme, f─âr─â ├«n╚Öel─âtorii sau ajutor str─âin. Se ├«nvoir─â s─â se ia la lupt─â dreapt─â. ISPIRESCU, L. 87. Ba n-am viclenit asupra tat─âlui t─âu, ci totdeauna m-am luptat ├«n lupt─â dreapt─â. Dar cu tine nu m-oi bate. EMINESCU, N. 7. ÔŚŐ Fig. S─â-ncerc─âm ├«n lupt─â dreapt─â A turna ├«n form─â nou─â limba veche ╚Öi-n╚Ťeleapt─â? EMINESCU, O. I 137. ÔÖŽ (Sport; uneori determinat prin ┬źgreco-roman─â┬╗) ├Äntrecere ├«ntre doi lupt─âtori ├«n care fiecare caut─â s─â tr├«nteasc─â pe adversar cu omopla╚Ťii la p─âm├«nt f─âr─â s─â foloseasc─â procedee dureroase. 2. (Mil.) Ciocnire armat─â ├«ntre dou─â for╚Ťe inamice; b─ât─âlie. V. r─âzboi. Zidurile cl─âdirilor uzinei purtau ├«nc─â urmele luptelor care s-au dat aci pentru fiecare palm─â de p─âm├«nt. STANCU, U.R.S.S. 193. Lupta iar ├«ncepe... du╚Ömanii zdrobi╚Ťi Cad ca ni╚Öte spice de securi lovi╚Ťi. BOLINTINEANU, O. 34. Lupta url─â, se-ncle╚Öteaz─â ╚śi barbarii to╚Ťi, gr─âmad─â, Mor╚Ťii crude se dau prad─â. ALECSANDRI, P. II 16. S─âcuii se apucar─â a c─âuta, prin p─âduri ╚Öi prin str├«mtori pe nobilii care umblau r─ât─âcind... ╚Öi dup─â ce-i uciser─â mai pe to╚Ťi, se ├«ntoarser─â la locul luptei. B─éLCESCU, O. II 258. ÔÖŽ Fig. Ciocnire ├«ntre dou─â for╚Ťe care lucreaz─â ├«n sens contrar. Lupta dintre vechi ╚Öi nou. 3. (├Än expr.) Lupt─â de clas─â = lupta dintre exploatatori ╚Öi exploata╚Ťi, expresie a caracterului de ne├«mp─âcat al intereselor de clas─â, constituind for╚Ťa motrice de dezvoltare ├«n societatea ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n clase antagoniste; ├«n capitalism ea duce ├«n mod inevitabil la pr─âbu╚Öirea societ─â╚Ťii burgheze ╚Öi la instaurarea dictaturii proletariatului, care are drept scop lichidarea claselor ╚Öi crearea societ─â╚Ťii comuniste. 4. Efort depus de cineva pentru a se ap─âra; str─âduin╚Ť─â depus─â de cineva pentru a ├«nvinge o greutate, o nevoie. A╚Ö vrea ca ╚Öi la-ntorsul meu S─â fii aici s─â-mi dai s─â beu; Iar ea, tot nemi╚Öcat─â st├«nd, Cu ochii-n jos ╚Öi tremur├«nd De lupta ei, t├«rziu ╚Öi greu, Rosti sfioas─â: C├«nd? CO╚śBUC, P. I 281. Pepeleo!... de azi ├«ncepe o via╚Ť─â plin─â de lupte pentru tine. ALECSANDRI, T. I 402. 5. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ┬źpentru┬╗) Ac╚Ťiune ├«ntreprins─â pentru a ob╚Ťine ceva, str─âdanie. Haide cu noi, b─âtr├«ne, ╚Öi-ai s─â-ntinere╚Öti. Fiindc─â munca noastr─â ├«i miez din lupta noastr─â: o lupt─â cinstit─â ╚Öi dreapt─â pentru un trai mai bun, pentru o via╚Ť─â mai bun─â tuturor. DAVIDOGLU, M. 61. Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â sovietici... merg zi de zi mai departe ├«n lupta pentru p─âstrarea s─ân─ât─â╚Ťii poporului sovietic. STANCU, U.R.S.S. 127. 6. (Urmat de o determinare introdus─â prin prep. ┬źcontra┬╗, ┬ź├«mpotriva┬╗, ┬źcu┬╗) Combatere. Lupta ├«mpotriva supersti╚Ťiilor. Ôľş ├Än lupta cu decadentismul, arta progresist─â se dezvolt─â ╚Öi se ├«nt─âre╚Öte. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2898.
luptá (a ~) vb., ind. prez. 3 lúptă
l├║pt─â s. f., g.-d. art. l├║ptei; pl. l├║pte
luptá vb., ind. prez. 1 sg. lupt, 3 sg. și pl. luptă
l├║pt─â s. f., g.-d. art. l├║ptei; pl. l├║pte
LUPTÁ vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne ~ în luptă dreaptă.) 2. (MIL.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dușmanul.) 3. v. strădui.
L├ÜPT─é s. 1. v. b─âtaie. 2. v. b─ât─âlie. 3. (SPORT) (pop.) tr├ónt─â. 4. v. concuren╚Ť─â.
Lupt─â Ôëá pace
l├║pt─â (l├║pte), s. f. ÔÇô B─ât─âlie. ÔÇô Mr. (luft─â). Lat. lucta (Meyer 247; Pu╚Öcariu 1003; Candrea-Dens., 1031; REW 5147; Tiktin), cf. it. lotta, fr. lutte, sp. lucha, port. luta, alb. ljuft├ź (Philippide, II, 645), de unde mr. Der. lupta, vb. (a se bate), din lat. luct─üre (Pu╚Öcariu 1002; Candrea-Dens., 1030; REW 5148), cf. mr. alumtu, alumtare, it. lottare, prov., sp. luchar, fr. lutter, cat. lluytar, port. lutar; luptaci, adj. (├«nv., care lupt─â); lupt─âtor, s. m. (militar); ├«nlupta, vb. (Trans. de S., a ├«nvinge).
A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. ~ cu dușmanul. ~ corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare
A SE LUPT├ü m─â lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi ├«n lupt─â (unul cu altul); a purta r─âzboi (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face ├«ncercarea de a ├«nvinge o greutate, de a atinge un scop etc. ÔŚŐ Se lupt─â ziua cu noaptea se face ziu─â; se lumineaz─â de ziu─â. /<lat. luctare
L├ÜPT─é ~e f. 1) ├Änc─âierare, b─âtaie ├«ntre dou─â sau mai multe persoane. 2) ├Äntrecere sportiv─â ├«ntre doi lupt─âtori. 3) Ciocnire ├«ntre dou─â for╚Ťe armate du╚Ömane. 4) fig. Ciocnire ├«ntre dou─â for╚Ťe (tendin╚Ťe) care ac╚Ťioneaz─â ├«n sens contrar (pe plan politic ╚Öi economic). 5) Efort, str─âduin╚Ť─â pentru a ├«nvinge o greutate, pentru a-╚Öi crea condi╚Ťii normale de trai. 6) Efort, str─âduin╚Ť─â pentru combaterea unor idei sau concep╚Ťii. [G.-d. luptei] /<lat. lucta
lupt├á v. 1. a se prinde piept Ia piept cu cineva spre a-l da la p─âm├ónt: se lupt─â b─âie╚Ťii; 2. se zice despre orice combatere: armatele se luptar─â viteje╚Öte; 3. fig. a se ├«mpotrivi: sÔÇÖa luptat mult timp cu suferin╚Ťa [Lat LUCTARE].
lupt─â f. 1. exerci╚Ťiu de cercare a puterilor: lupt─â dreapt─â; 2. b─ât─âlie: pacea puse cap─ât luptei s├óngeroase; 3. fig. discu╚Ťiune, ceart─â: lupt─â electoral─â. [Lat. LUCTA].
lupt, a -├í v. intr. (lat. l┼şctar─ş ╚Öi l┼şctare, a lupta; it. lottare, pv. sp. luchar, vfr. luitier, nfr. lutter, cat. lluytar, pg. lutar). M─â bat: a lupta cu du╚Ömani─ş (sa┼ş contra du╚Ömanilor), a lupta pentru patrie, (fig.) a lupta ├«n aleger─ş. V. refl. A te lupta cu du╚Ömani─ş, pentru patrie. Fac exerci╚Ťi─ş de lupt─â: b─â─şe╚Ťi─ş se lupt─â.
l├║pt─â f., pl. e (lat. l┼şcta, it. lotta, vpv. sp. lucha, fr. lutte, pg. luta). B─ât─âlie, b─âta─şe ├«ntre armate: lupta de la Valea Alb─â. Exerci╚Ťi┼ş de lupt─â, tr├«nt─â: lupta francez─â. Fig. Lupt─â electoral─â.
LUPTA vb. 1. a se bate, a se ├«ntrece, a se m─âsura. (Hai s─â ne ~ ├«n lupt─â dreapt─â.) 2. (MIL.) a se bate, a se r─âzboi, (├«nv.) a combate, a se o╚Öti, a se r─âgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu du╚Ömanul.) 3. a se sfor╚Ťa, a se sili, a se str─âdui. (Se ~ s─â ├«mpiedice r─âul.)
LUPT─é s. 1. b─âtaie, ├«nc─âierare, (rar) ├«ncaier, ├«nc─âier─âtur─â, (reg.) ├«nc─âierat, (fam.) t─âv─âleal─â, tr├«nteal─â. (~ dintre cei doi n-a durat mult.) 2. (MIL.) b─ât─âlie, (rar) ├«nfruntare, (├«nv. ╚Öi pop.) b─âtaie, (├«nv. ╚Öi reg.) r─âzboi, (├«nv.) har╚Ť─â, oaste, toi, (fig.) ciocnire. (Biruitor ├«n ~ de la Posada.) 3. (SPORT) (pop.) tr├«nt─â. 4. concuren╚Ť─â, ├«ntrecere, rivalitate. (~ ├«ntre mai multe concerne.)
ALARM─é (DE LUPT─é) AERIAN─é ac╚Ťiune prin care trupele, celelalte forma╚Ťiuni de ap─ârare, unit─â╚Ťi economice, etc., sunt ├«n╚Ötiin╚Ťate despre pericolul unui atac sau lupte aeriene, necesit├ónd luarea unor m─âsuri de protec╚Ťie ╚Öi de lupt─â. La A.D.L.A. particip─â trupe de uscat, ap─ârarea antiaerian─â a teritoriului, avia╚Ťia militar─â ╚Öi garda na╚Ťional─â care iau m─âsuri de respingere a atacului aerian inamic.
DISPOZITIV DE LUPT─é AL FORMA╚ÜIILOR DE AVIOANE dispunere ├«n zbor a avioanelor ├«n scopul execut─ârii ├«n comun a unei misiuni ├«n deplin─â securitate a zborului, importante fiind pentru aceasta: distan╚Ťa dintre avioane (m─âsurat ├«n sensul frontului), ad├óncimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â ├«n direc╚Ťia de zbor de la primul la ultimul avion pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), l─ârgimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â de front pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), ├«n─âl╚Ťimea forma╚Ťiei (dat─â de m─âsurarea pe vertical─â a spa╚Ťiului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de lupt─â folosite pentru celule sunt ├«n: linie, diagonal─â, fir de avioane, pentru patrule ÔÇô s─âgeat─â sau diagonal─â, pentru escadrile ÔÇô s─âgeat─â, diagonal─â sau serpentin─â de patrule.
ILUMINAREA C├éMPULUI DE LUPT─é are drept scop iluminarea terenului ╚Öi a obiectivelor inamice pentru m─ârirea efectului ac╚Ťiunilor de lupt─â pe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie ╚Öi de infanterie, bombardamente aeriene. Se realizeaz─â cu proiectile de artilerie ╚Öi cu bombe de avia╚Ťie cu ├«nc─ârc─âtur─â luminoas─â (pentru zone apropiate ╚Öi de mic─â ├«ntindere) ╚Öi cu rachete luminoase cu para╚Öut─â. Aceast─â ac╚Ťiune se execut─â corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte ╚Öi poate fi: continu─â, pe toat─â durata ac╚Ťiunii de lupt─â ╚Öi periodic─â, ├«n anumite momente.
INTENSITATEA AC╚ÜIUNILOR DE LUPT─é ALE AVIA╚ÜIEI num─ârul misiunilor executate cu o anumit─â categorie de avia╚Ťie ├«ntr-o zi de lupt─â sau ├«ntr-o anumit─â perioad─â, put├ónd fi valabil─â de la o zi la alta sau de la o perioad─â la alta, depinz├ónd de scopurile propuse, de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de lupt─â a personalului navigant, de timpul ╚Öi condi╚Ťiile meteorologice, de starea de asigurare material─â a categoriei de avia╚Ťie respective.
├ÄNCEPUTUL PARCURSULUI DE LUPT─é reper caracteristic de pe sol, stabilit prin calculul la preg─âtirea unei misiuni de lupt─â, fa╚Ť─â de obiectivul care urmeaz─â a fi lovit cu o forma╚Ťie de avioane de v├ón─âtoare-bombardament sau bombardament, de la care ├«ncep manevrele de apropiere, vizare ╚Öi atacul obiectivului.
LUPT─é AERIAN─é lupt─â ├«ntre dou─â avioane sau elicoptere. Lupta aerian─â este principala form─â combativ─â a avia╚Ťiei de v├ón─âtoare pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian ale inamicului. Fazele luptei aeriene sunt: c─âutarea ╚Ťintei, apropierea de ╚Ťint─â, atacul ╚Öi degajarea dup─â executarea atacului. Elementele de succes ale luptei aeriene sunt: ac╚Ťiunea exclusiv ofensiv─â, ini╚Ťiativa, surprinderea, manevra impetuoas─â, perseveren╚Ť─â, utilizarea deplin─â a posibilit─â╚Ťilor aeronavei. ├Än lupta aerian─â cu avia╚Ťia de v├ón─âtoare atacul se execut─â, de regul─â, din emisfera din spate, cu folosirea ra╚Ťional─â a ecartului de vitez─â ╚Öi a manevrelor.
MIJLOC / DE LUPT─é / DE AC╚ÜIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire general─â dat─â tehnicii de lupt─â deservind a╚Ťiunile militare (aici sunt incluse avioanele ╚Öi aparatele de zbor f─âr─â pilot).
LE COMBAT CESSA, FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta s-a sf├ór╚Öit din lips─â de lupt─âtori ÔÇô Corneille, ÔÇ×Le CidÔÇŁ, act. IV, scena 5. Astfel ├«ncheie Rodrigue relatarea b─ât─âliei sale cu maurii, pe care a reu╚Öit s─â-i ├«nfr├óng─â p├ón─â la unul. Ast─âzi, constatare glumea╚Ť─â ├«n leg─âtur─â cu o dezbatere care s-a ├«ncheiat precipitat sau la care s-a renun╚Ťat din lips─â de participan╚Ťi.
LUPTA 1. Ziar al Partidului Na╚Ťional Rom├ón. A ap─ârut zilnic la Budapesta (24 dec. 1906-dec. 1910), condus de Al. Vaida-Voevod. Colaboratori: I. Slavici, N. Iorga, O. Goga, A. Cotru╚Ö. 2. Ziar liberal ap─ârut, cu intermiten╚Ťe, la Ia╚Öi ╚Öi Bucure╚Öti (1884-1895), sub conducerea lui G. Panu. Colaboratori: D. Zamfirescu, N. Iorga, C. Mille ╚Ö.a.
L├ÜPT─é (lat. lucta) s. f. 1. ├Änfruntare, b─âtaie (corp la corp) ├«ntre dou─â sau mai multe persoane (de obicei f─âr─â folosirea armelor). ÔŚŐ L. dreapt─â v. drept (6). ÔÖŽ (La pl.) Ramur─â sportiv─â ├«n care doi lupt─âtori se ├«ntrec, dup─â anumite reguli. L. sunt organizate pe categorii, dup─â greutatea lupt─âtorilor (48, 52, 57, 61, 68, 74, 82, 90, 100 ╚Öi 130 kg). Luptele libere s-au aflat ├«n programul olimpic, de la prima edi╚Ťie din 1896 (Atena), iar cele greco-romane din 1908 (Londra). Primul campionat mondial s-a desf─â╚Öurat la New York ├«n 1885. ├Än Rom├ónia luptele au o foarte veche tradi╚Ťie: ├«n 1902, ├«n sala Eforie din Bucure╚Öti s-a desf─â╚Öurat o mare competi╚Ťie interna╚Ťional─â. Sportivii rom├óni au ├«nceput s─â se afirme ├«n arena interna╚Ťional─â ├«ncep├ónd cu 1956 (Olimpiada de la Melbourne). De-a lungul anilor ei au de╚Ťinut suprema╚Ťia ├«n multe competi╚Ťii. prin sportivi ca: D. P├órvulescu, Gh. Berceanu, V. Bularca, N. Ging─â, C. Alexandru, I. Draica ╚Ö.a. ÔŚŐ Lupte greco-romane = form─â de lupte la care procedeele tehnice se aplic─â numai la partea superioar─â a corpului (de la linia de centur─â ├«n sus). Lupte libere = form─â de lupte la care procedeele tehnice de lupt─â se aplic─â la oricare din p─âr╚Ťile corpului, put├ónd fi executate ╚Öi cu ajutorul picioarelor. 2. B─ât─âlie ├«ntre dou─â for╚Ťe armate inamice. ÔÖŽ Fig. Efortul pe care ├«l fac doi adversari sau dou─â puteri rivale pentru a-╚Öi impune voin╚Ťa, pentru a triumfa interesele lor etc. ÔŚŐ L. de clas─â = (├«n teoria marxist-leninist─â) lupt─â desf─â╚Öurat─â (pe plan economic, politic ╚Öi ideologic) ├«ntre clase cu interese fundamentale opuse. A fost folosit─â de regimurile comuniste pentru eliminarea adversarilor politici. 3. (BIOL.) Lupta pentru existen╚Ť─â = denumire dat─â de Darwin corela╚Ťiilor dintre organisme ╚Öi mediu datorit─â c─ârora supravie╚Ťuiesc indivizii cu cele mai avantajoase caractere adaptative (ÔÇ×luptaÔÇŁ organismelor cu mediul abiotic, dintre organismele aceleia╚Öi specii ╚Öi dintre specii diferite).
PODUL ÎNALT, Lupta de la ~, nume sub care mai este cunoscută bătălia de la Vaslui (1475).
STRUGGLE FOR LIFE (engl.) lupta pentru existen╚Ť─â ÔÇô Expresie pus─â ├«n circula╚Ťie de Darwin pentru a caracteriza selec╚Ťia natural─â, ├«n urma c─âruia supravie╚Ťuiesc numai indivizii cu mare putere de adaptare.
a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive.
a se lupta cu ghearele ╚Öi cu din╚Ťii expr. (╚Öi fig.) a se lupta cu ├«nver╚Öunare.
lupte intestine soldate cu ghior─âituri expr. (adol.) foame, stare de inani╚Ťie.
lupte t─ât─âre╚Öti expr. (intl.) alterca╚Ťie provocat─â inten╚Ťionat, ├«n timpul c─âreia victima este pr─âdat─â pe neobservate, f─âr─â a fi v─ât─âmat─â fizic.

Lupta dex online | sinonim

Lupta definitie

Intrare: lupt─â
lupt─â substantiv feminin
Intrare: lupta
lupta verb grupa I conjugarea I