LUNÚRĂ, lunuri, s. f. Alterație a lemnului care constă în prezența, în cuprinsul zonei de duramen, a unuia sau a mai multor inele anuale de culoarea și cu proprietățile alburnului. – Din fr. lunure.

LUNÚRĂ, lunuri, s. f. Alterație a lemnului care constă în prezența, în cuprinsul zonei de duramen, a unuia sau a mai multor inele anuale de culoarea și cu proprietățile alburnului. – Din fr. lunure.

lunúră (defect în lemn) s. f., g.-d. art. lunúrii; pl. lunúri

lunúră s. f., g.-d. art. lunúrii; pl. lunúri

LUNÚRĂ s.f. (Silv.) Defect în structura lemnului, constituind începutul de putrezire a acestuia. [< fr. lunure].

LUNÚRĂ s. f. defect în structura lemnului, începutul de putrezire a acestuia. (< fr. lunure)