Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

23 defini╚Ťii pentru lungire

LUNG├Ź, lungesc, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A (se) face mai lung; a (se) ├«ntinde ├«n lungime. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a r─âbda de mult─â vreme de foame, a fi foarte fl─âm├ónd. A i se lungi (cuiva) ochii (sau c─âut─âtura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obr─âznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se gr─âbi. ÔÖŽ Refl. (Fam.) A se ├«n─âl╚Ťa, a cre╚Öte ├«n ├«n─âl╚Ťime. 2. Refl. (Fam.) A se ├«ntinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A sub╚Ťia, a dilua (o m├óncare, o b─âutur─â) pentru a m─âri cantitatea. 4. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â dureze sau a dura (mai) mult; a (se) m─âri, a (se) prelungi. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult dec├ót trebuie, a (nu) lungi discu╚Ťia. ÔÇô Din lung.
LUNG├ŹRE, lungiri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) lungi. ÔÖŽ Opera╚Ťie de deformare plastic─â efectuat─â pentru a m─âri lungimea unei piese prin mic╚Öorarea dimensiunilor transversale. 2. (Tehn.) Varia╚Ťie a lungimii unei bare sub ac╚Ťiunea unor solicit─âri simple de ├«ntindere sau de compresiune. ÔÇô V. lungi.
LUNG├Ź, lungesc, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A (se) face mai lung; a (se) ├«ntinde. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a r─âbda de mult─â vreme de foame, a fi foarte fl─âm├ónd. A i se lungi (cuiva) ochii (sau c─âut─âtura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obr─âznici. (Tranz.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se gr─âbi. ÔÖŽ Refl. (Fam.) A se ├«n─âl╚Ťa, a cre╚Öte ├«n ├«n─âl╚Ťime. 2. Refl. (Fam.) A se ├«ntinde pe ceva; a se culca. 3. Tranz. A sub╚Ťia, a dilua (o m├óncare, o b─âutur─â) pentru a m─âri cantitatea. 4. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â dureze sau a dura (mai) mult; a (se) m─âri, a (se) prelungi. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult dec├ót trebuie, a (nu) lungi discu╚Ťia. ÔÇô Din lung.
LUNG├ŹRE, lungiri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) lungi. ÔÖŽ Opera╚Ťie de deformare plastic─â efectuat─â pentru a m─âri lungimea unei piese prin mic╚Öorarea dimensiunilor transversale. 2. (Tehn.) Varia╚Ťie a lungimii unei bare sub ac╚Ťiunea unor solicit─âri simple de ├«ntindere sau de compresiune. ÔÇô V. lungi.
LUNG├Ź, lungesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lucruri) A se face mai lung; a se ├«ntinde (ocup├«nd un spa╚Ťiu mai mare). ├Än dreapta se lungea un petic mare de p─âdure. DUMITRIU, N. 119. ÔŚŐ (Tranz. ├«n expr.) A lungi pasul = a merge mai repede, a se gr─âbi. Lupul... lungi pasul lupe╚Öte. ISPIRESCU, L. 79. ÔÖŽ (Despre fiin╚Ťe sau p─âr╚Ťi ale corpului) A se face mai lung, a se ├«ntinde ├«n sus; a se ├«n─âl╚Ťa. A╚Öa se de╚Öira ╚Öi se lungea de grozav de ajungea cu m├«na la lun─â. CREANG─é, P. 245. Baba se smulse... lungindu-se slab─â ╚Öi mare p├«n─â-n nori. EMINESCU, N. 10. ÔŚŐ Expr. A i se lungi (cuiva) urechile de foame = a fi foarte fl─âm├«nd. El m─ân├«nc─â c├«t un casier, ╚Öi noi... Ian prive╚Öte, mi s-au lungit urechile de foame. ALECSANDRI, T. I 440. A i se lungi (cuiva) ochii (sau c─âut─âtura) a drum = a privi cu triste╚Ťe ├«n gol, dornic de a pleca departe. De-abia ├«ng─âima c├«te-o vorb─â... ╚Öi iar c─âdea pe g├«nduri, ╚Öi ochii largi i se lungeau a drum. VLAHU╚Ü─é, N. 12. ÔŚŐ Tranz. Boii tr─âgeau ├«nainte, cl─âtin├«nd din cap ╚Öi cu n─ârile aburinde, ╚Öi-╚Öi lungeau g├«turile ├«n jug. DUMITRIU, N. 87. 2. Refl. A se ├«ntinde pe jos, pe un pat etc.; a se culca. A╚Öezai ╚Öaua la r─âd─âcina unui brad, a╚Öternui mantaua, m─â lungii cu fa╚Ťa-n sus ╚Öi m─â hot─âr├«i s─â-mi ├«nchipui c─â nu mi-e foame. HOGA╚ś, M. N. 110. Abia se lungi ├«n pat ╚Öi g├«ndurile ├«ncepur─â, ├«nt├«i bl├«nde, prietenoase, ╚Ö-apoi ├«ndoielnice, posomor├«te. DELAVRANCEA, H. TUD. 20. 3. Tranz. (Cu privire la m├«nc─âri ╚Öi b─âuturi) A sub╚Ťia cu ap─â, a dilua. A lungit supa. 4. Tranz. (Cu privire la diviziuni ale timpului, la fapte sau ac╚Ťiuni care dureaz─â) A face mai lung, a prelungi, a face s─â dureze. ├Än zadar, urgie crud─â, lunge╚Öti noaptea-ntunecoas─â. ALECSANDRI, P. III 22. ÔŚŐ Expr. (Mai ales la forma negativ─â) A lungi vorba = a ├«ntinde vorba, a vorbi mai mult dec├«t trebuie. Ce s─â mai lungim vorba? ├Äl ├«ngriji ca pe lumina ochilor lui. ISPIRESCU, L. 235. Str─âjerul, ╚Ötiind porunca, nu mai lunge╚Öte vorba. CREANG─é, P. 80. Iaca lene╚Öii!... ÔÇô Hai, nu mai lungi╚Ťi vorba ╚Öi v─â porni╚Ťi acu-ndat─â la lemne. ALECSANDRI, T. I 262.
LUNG├ŹRE, lungiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) lungi. ÔÖŽ (Tehn.) Deforma╚Ťie prin care cre╚Öte sau descre╚Öte lungimea unui corp.
lung├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. lung├ęsc, imperf. 3 sg. lunge├í; conj. prez. 3 s─â lunge├ísc─â
lung├şre s. f., g.-d. art. lung├şrii; pl. lung├şri
lung├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. lung├ęsc, imperf. 3 sg. lunge├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. lunge├ísc─â
lung├şre s. f., g.-d. art. lung├şrii; pl. lung├şri
LUNG├Ź vb. 1. v. alungi. 2. v. ├«ntinde. 3. v. continua. 4. a se culca, a se ├«ntinde, a se tr├ónti, (├«nv.) a se tinde. (S-a ~ pu╚Ťin dup─â amiaz─â.) 5. v. tol─âni. 6. a (se) a╚Öeza, a (se) a╚Öterne, a (se) culca, a (se) ├«ntinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la p─âm├ónt.) 7. v. culca. 8. v. dilua. 9. a (se) m─âri, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) ├«ntinde, a (se) prelungi, a ╚Ťine. (Petrecerea s-a ~ p├ón─â a doua zi.) 11. v. am├óna. 12. a ├«nt├órzia, a t─âr─âg─âna, a tergiversa, a trena, (├«nv.) a prelungi. (A mai ~ solu╚Ťionarea problemei.) 13. v. trena. 14. v. cre╚Öte.
LUNG├ŹRE s. 1. v. ├«ntindere. 2. v. culcare. 3. v. dobor├óre. 4. ├«ntindere, prelungire. (~ petrecerii p├ón─â ├«n zori.)
A (se) lungi Ôëá a (se) mic╚Öora, a (se) scurta
A LUNG├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se lungeasc─â. * ~ pasul a merge mai repede. ~ vorba a vorbi mai mult dec├ót trebuie. A nu ~ vorba a ├«ntrerupe discu╚Ťia. 2) (m├ónc─âruri, b─âuturi) A dilua cu ap─â (pentru a m─âri cantitatea). /Din lung
A SE LUNG├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A deveni (mai) lung; a cre╚Öte ├«n lungime. * A i se ~ (cuiva) urechile de foame a fl─âm├ónzi peste m─âsur─â. A i se ~ (cuiva) nasul a deveni obraznic. 2) A se prelungi ├«n timp (mai mult dec├ót este necesar); a se ├«ntinde. Adunarea s-a ~it. 3) fam. A cre╚Öte ├«n ├«n─âl╚Ťime; a se ├«n─âl╚Ťa; a se ridica. 4) (despre fiin╚Ťe) A se ├«ntinde pentru a se odihni sau a dormi; a se culca. /Din lung
lung├Č v. l. a (se) face lung: a lungi masa; fig. a lungi vorba; 2. a se ├«ntinde pe jos.
lung├ęsc v. tr. (d. lung). Fac lung, ├«ntind: a lungi o bucat─â de pele. Tr├«ntesc, ├«ntind pe p─âm├«nt: ho╚Ťu fu lungit la p─âm├«nt ╚Öi b─âtut. Fig. Prelungesc ├«n timp: a lungi vorba, pr├«nzu. V. refl. M─â fac lung, m─â ├«ntind: guma se lunge╚Öte c├«nd o trag─ş. M─â tol─ânesc: lene╚Öu se lungise la umbr─â. Fig. M─â prelungesc ├«n timp: vorba sÔÇÖa lungit p├«n─â ├«n sear─â.
lung├şre f. Ac╚Ťiunea de a lungi. Dos. Lungime.
LUNGI vb. 1. a (se) alungi, a (se) ├«ntinde, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ ├«n afar─â.) 2. a se ├«ntinde, a se prelungi, a ╚Ťine. (╚śirul se ~ p├«n─â departe.) 3. a (se) continua, a (se) ├«ntinde, a (se) prelungi. (Drumul se ~ p├«n─â ├«n p─âdure.) 4. a se culca, a se ├«ntinde, a se tr├«nti, (├«nv.) a se tinde. (S-a ~ pu╚Ťin dup─â amiaz─â.) 5. a se ├«ntinde, a se tol─âni, (reg.) a r─âc─â╚Öi, (prin Munt. ╚Öi Olt.) a r─âbuni, (Mold.) a se tologi. (Ce te-ai ~ a╚Öa?) 6. a (se) a╚Öeza, a (se) a╚Öterne, a (se) culca, a (se) ├«ntinde, a (se) pune. (S-a ~ din nou la p─âm├«nt.) 7. a arunca, a azv├«rli, a culca, a d─âr├«ma, a dobor├«, a ├«ntinde, a pr─âbu╚Öi, a pr─âv─âli, a r─âsturna, a tr├«nti, (pop. ╚Öi fam.) a a╚Öterne, (pop.) a p─âli, (├«nv. ╚Öi reg.) a r─ântuna, (├«nv.) a obor├«, a poligni, (fig.) a secera. (Cu o lovitur─â l-a ~ la p─âm├«nt.) 8. a dilua, a ├«ndoi, a sub╚Ťia. (A ~ laptele cu ap─â.) 9. a (se) m─âri, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10. a continua, a (se) ├«ntinde, a (se) prelungi, a ╚Ťine. (Petrecerea s-a ~ p├«n─â a doua zi.) 11. a am├«na, a t─âr─âg─âna, a tergiversa, (livr.) a temporiza. (A ~ inten╚Ťionat momentul re├«nt├«lnirii.) 12. a ├«nt├«rzia, a t─âr─âg─âna, a tergiversa, a trena, (├«nv.) a prelungi. (A mai ~ solu╚Ťionarea problemei.) 13. a (se) t─âr─âg─âna, a trena. (Ac╚Ťiunea romanului se ~.)
LUNGIRE s. 1. întindere, prelungire. (~ șirului pînă departe.) 2. culcare, culcat, întindere, trîntire. (~ cuiva după amiază.) 3. culcare, dărîmare, doborîre, prăbușire, prăvălire, răsturnare, trîntire, (înv.) răsturnătură. (~ cuiva la pămînt cu o lovitură.) 4. întindere, prelungire. (~ petrecerii pînă în zori.)
a lungi compasul expr. a m─âri pasul, a se gr─âbi.
a lungi pelteaua expr. a vorbi mult și fără sens; a fi prolix în vorbire sau în scris.
lungi, lungesc v. r. 1. a se ├«n─âl╚Ťa, a cre╚Öte ├«n ├«n─âl╚Ťime 2. a se ├«ntinde pe ceva; a se culca

Lungire dex online | sinonim

Lungire definitie

Intrare: lungi
lungi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: lungire
lungire substantiv feminin