Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru lunet─â

LUN├ëT─é, lunete, s. f. 1. Instrument optic alc─âtuit din mai multe lentile (╚Öi prisme) dispuse ├«ntr-un tub ╚Öi servind, ├«n astronomie, ├«n topografie, ├«n tehnica militar─â etc. la observarea obiectelor dep─ârtate. 2. Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi ╚Öi sub╚Ťiri, ├«n timpul prelucr─ârii lor la strung. 3. Element arhitectonic de forma unei bol╚Ťi semicilindrice care str─âpunge partea inferioar─â a unei cupole. ÔÇô Din fr. lunette.
LUN├ëT─é, lunete, s. f. 1. Instrument optic alc─âtuit din mai multe lentile (╚Öi prisme) dispuse ├«ntr-un tub ╚Öi servind, ├«n astronomie, ├«n topografie, ├«n tehnica militar─â etc. la observarea obiectelor dep─ârtate. 2. Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi ╚Öi sub╚Ťiri, ├«n timpul prelucr─ârii lor la strung. 3. Element arhitectonic de forma unei bol╚Ťi semicilindrice, folosit de obicei pentru amplasarea unei deschideri sau pentru crearea unui efect decorativ. ÔÇô Din fr. lunette.
LUN├ëT─é, lunete, s. f. 1. Instrument optic alc─âtuit din mai multe lentile (╚Öi prisme), dispuse de obicei ├«ntr-un tub, ╚Öi care serve╚Öte la observarea obiectelor dep─ârtate; ochean. Cu luneta ├«ncepem s─â deslu╚Öim de pe bord o mi╚Öcare. ARGHEZI, P. T. 42. Luneta de mare distan╚Ť─â, arma gardianului... aducea obiectul sau fiin╚Ťa la c├«╚Ťiva metri ├«naintea ochiului. BART, E. 54. ÔŚŐ Pu╚Öc─â (sau carabin─â) cu lunet─â = arm─â de v├«n─âtoare sau militar─â special construit─â ╚Öi ├«nzestrat─â cu o lunet─â, care serve╚Öte la ochirea precis─â ╚Öi repede. Era o carabin─â u╚Öoar─â cu lunet─â. SADOVEANU, O. L. 29. 2. Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi ╚Öi sub╚Ťiri ├«n timpul prelucr─ârii lor la anumite ma╚Öini-unelte.
lun├ęt─â s. f., g.-d. art. lun├ętei; pl. lun├ęte
lun├ęt─â s. f., pl. lun├ęte
LUNÉTĂ s. (ASTRON.) lunetă astronomică = (rar) refractor; lunetă meridiană = instrument de pasaj.
LUN├ëT─é s.f. 1. Instrument optic format dintr-un tub cu mai multe lentile, folosit pentru observarea de la dep─ârtare a unor obiecte etc. 2. Dispozitiv fixat pe o ma╚Öin─â-unealt─â, servind la sus╚Ťinerea pieselor care se prelucreaz─â. 3. Element arhitectonic ├«n form─â de bolt─â semicircular─â, care str─âpunge partea inferioar─â a unei cupole sau a unei bol╚Ťi mai mari. ÔŚŐ Lunet─â cilindric─â = bolt─â rezult├ónd din intersec╚Ťia a doi semicilindri de raze inegale. [< fr. lunette].
LUN├ëT─é s. f. 1. instrument optic dintr-un tub cu mai multe lentile, pentru observarea unor obiecte ├«ndep─ârtate. 2. dispozitiv pe o ma╚Öin─â-unealt─â servind la sus╚Ťinerea pieselor de prelucrat. 3. element arhitectonic ├«n form─â de bolt─â semicircular─â, care str─âpunge partea inferioar─â a unei cupole sau a unei bol╚Ťi mari. ÔÖŽ ~ cilindric─â = bolt─â rezult├ónd din intersec╚Ťia a doi semicilindri cu raze inegale. ÔŚŐ (la portaluri, ferestre) suprafa╚Ť─â plan─â ├«ntre lintel ╚Öi arc. ÔŚŐ coronament semicircular al unui altar poliptic. (< fr. lunette)
LUNÉTĂ ~e f. Instrument optic compus din mai multe lentile pentru observarea obiectelor îndepărtate. ~ astronomică. /<fr. lunette
lunetă f. 1. instrument de optică format din sticle concave și convexe dispuse așa încât să ne arate mai deslușit obiectele depărtate; 2. pl. ochelari.
*lun├ęt─â f., pl. e (fr. lunette, dim. d. lune, lun─â). Ochean─â mare. Un fel de ungh─ş format de zidurile une─ş fortifica╚Ťiun─ş militare.
LUNET─é ASTRONOMIC─é s. (rar) refractor.
geam-lun├ęt─â s. n. 1977 Geam din spate la automobile v. dezaburizare (din geam + lunet─â; cf. fr. lunette ÔÇ×vitre arri├Ęre dÔÇÖune automobileÔÇŁ; PR sec. XX)
LUN├ëT─é (< fr.) s. f. 1. Instrument optic cu ajutorul c─âruia pot fi observate obiectele dep─ârtate; formeaz─â imagini care sunt situate mai aproape dec├ót obiectivele ╚Öi care se v─âd sub unghiuri mai mari dec├ót s-ar vedea obiectele cu ochiul liber. Alc─âtuit din: obiectiv, ocular ╚Öi sistemul de inversare; este parte component─â a telescoapelor, binoclurilor, spectroscoapelor etc. Utilizat─â ├«n astronomie, ├«n topografie, ├«n tehnica militar─â (pentru observare, ochire etc.) (ca accesoriu) ├«n construc╚Ťia anumitor aparate de laborator etc. L. a fost inventat─â ├«n Olanda la ├«nceputul sec. 17; Galilei a construit mai multe l. (├«ncep├ónd din 1609), cu ajutorul c─ârora a f─âcut numeroase descoperiri ├«n astronomie. ÔŚŐ L. topografic─â = instrument pentru trasarea direc╚Ťiilor ╚Öi determinarea diferen╚Ťelor de nivel la ridic─ârile topografice. 2. Dispozitiv de sus╚Ťinere a pieselor lungi ╚Öi relativ sub╚Ťiri la prelucrarea lor pe strunguri. 3. Element arhitectonic de forma unei bol╚Ťi semicilindrice, care str─âpunge partea inferioar─â a unei cupole sau a unei bol╚Ťi mai mari.
a avea luneta lustruit─â expr. a avea vedere bun─â, a vedea bine
LUN├ëT─é, -E, s. f. (Auto.) Geamul din spate al caroseriei unui automobil, montat ├«n partea opus─â parbrizului. ÔÇô Din fr. lunette.

Lunet─â dex online | sinonim

Lunet─â definitie

Intrare: lunet─â
lunet─â substantiv feminin