Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru lunca

L├ÜNC─é, lunci, s. f. 1. ╚śes de-a lungul unei ape curg─âtoare caracterizat prin soluri aluvionare ╚Öi prin vegeta╚Ťie specific─â; regiune inundabil─â a unei v─âi. 2. P─âdure format─â din s─âlcii, r─âchit─â, anini, plopi etc. pe malurile unei ape curg─âtoare; z─âvoi. ÔÇô Din sl. lonka.
L├ÜNC─é, lunci, s. f. 1. ╚śes de-a lungul unei ape curg─âtoare caracterizat prin soluri aluvionare ╚Öi prin vegeta╚Ťie specific─â; regiune inundabil─â a unei v─âi. 2. P─âdure format─â din s─âlcii, r─âchit─â, anini, plopi etc. pe malurile unei ape curg─âtoare; z─âvoi. ÔÇô Din sl. lonka.
L├ÜNC─é, lunci, s. f. 1. ╚śes de-a lungul unei ape curg─âtoare sau la poalele unui munte; regiune inundabil─â a unei v─âi, cu p─âm├«nt umed sau ml─â╚Ötinos. Nu mai s├«nt pe lunc─â flori, V─âile-s de╚Öarte, ╚Üip─â c├«rduri de cocori Pribegind departe! IOSIF, P. 52. ╚śi fl─âc─âii vin pe lunc─â H─âulind. CO╚śBUC, P. I 47. O r─âcoare pl─âcut─â se r─âsp├«nde╚Öte pe fa╚Ťa luncilor ├«mb─âls─âmate. BOLINTINEANU, O. 429. Lunc─â, lunc─â, drag─â lunc─â! rai frumos al ╚Ť─ârii mele, M├«ndr─â-n soare, dulce-n umbr─â, tainic─â la foc de stele. ALECSANDRI, O. 180. 2. P─âdure format─â mai ales din s─âlcii, r─âchit─â, plopi, anini, pe malurile unei ape curg─âtoare; z─âvoi. Lunca se despoiase ├«n c├«teva nop╚Ťi, iar copacii ├«ntindeau acum bra╚Ťe ├«nfrigurate ├«n cea╚Ť─â. C. PETRESCU, S. 169. C├«rnii la st├«nga ╚Öi cobor├«i ├«n umbra ad├«nc─â a unei tinere lunci de arini de pe malul Bistri╚Ťei. HOGA╚ś, M. N. 58. ├Än codru╚Ťul cu copaci ╚śi cu lunci pline cu fagi. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 290.
l├║nc─â s. f., g.-d. art. l├║ncii; pl. lunci
l├║nc─â s. f., g.-d. art. l├║ncii; pl. lunci
LÚNCĂ s. 1. (prin Bucov. și Mold.) prelucă, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rât. (~ unui râu.) 2. zăvoi. (~ de sălcii.)
l├║nc─â (l├║nci), s. f. ÔÇô 1. P─âdure pe marginea unui r├«u. ÔÇô 2. Teren inundabil. ÔÇô Megl. lonc─â. Sl. l─ůka ÔÇ×mla╚Ötin─âÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 358; Cihac, II, 178; Byhan 317; Densusianu, GS, VI, 362), cf. v. slov. lonka, bg. l─âka ÔÇ×valeÔÇŁ, sb., cr. luka, slov. l├┤ka. Semantismul este normal, cf. ╚Öi lat. palus ÔÇ║ p─âdure. Pare inutil─â ipoteza unui *lanka preromanic (Hubschmidt, Praeromanica, 39-49; cf. Lahovary 332). ÔÇô Der. luncet, s. n. (Munt., p─âdure la malul r├«ului); luncos, adj. (se zice despre terenuri ml─â╚Ötinoase, de l├«ng─â ap─â). Cf. preluc─â.
L├ÜNC─é ~ci f. 1) Por╚Ťiune inundabil─â de teren, situat─â de-a lungul unei ape curg─âtoare ╚Öi caracterizat─â printr-o vegeta╚Ťie specific─â. 2) P─âdurice situat─â pe malul unei ape; z─âvoi. /<sl. lonka
Cornul-Luncei n. trecătoare formată de râul Moldova, pune în legătură Bucovina cu orașul Fălticeni.
lunc─â f. 1. c├ómpie acoperit─â cu f─âne╚Ťe sub poala unui deal; 2. p─âdurice ├«n apropierea apelor. [Slav. L├ĽKA, balt─â; sub raportul sensului, cf. p─âdure].
l├║nc─â f., pl. ─ş (vsl. lonka, golf, vale, paji╚Öte; bg. luk├í, vale, cotitur─â, paji╚Öte pin locur─ş inundabile; s├«rb. rut. l├║ka, rus. luk├í; ung. lanka, livad─â). Z─âvo─ş, p─âdure de s─âlci─ş, plop─ş, arin─ş, ulm─ş ╚Öi frasin─ş pe malu unu─ş r├«┼ş. Teren inundabil acoperit de p─â╚Öune sa┼ş de f├«nea╚Ť─â. V. cohalm, berc 1.
LUNCĂ s. 1. (prin Bucov. și Mold.) prelucă, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rît. (~ unui rîu.) 2. zăvoi. (~ de sălcii.)
CORNU LUNCII, com. în jud. Suceava, pe rîul Moldova; 6.565 loc. (1991). Topitorie de in (Băișești).
LUNCA 1. Com. ├«n jud. Bihor, ├«n SE Depr. Beiu╚Ö, pe Cri╚Öu Negru; 3.319 loc. (2000). Halt─â de c. f. (├«n satul L.). P─âstr─âv─ârie. 2. Com. ├«n jud. Boto╚Öani, ├«n C├ómpia Jijiei Superioare, pe r├óul Sitna; 4.949 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul Zl─âtunoaia). 3. Com. ├«n jud. Mure╚Ö, situat─â ├«n NV Dealurilor Mure╚Öului; 3.017 loc. (2000). Centru de confec╚Ťionare a pieselor de port popular (├«n satul Logig). ├Än satul B─âi╚Ťa a fost identificat─â o necropol─â biritual─â (cu morminte de ├«nhuma╚Ťie ╚Öi de incinera╚Ťie), dat├ónd din Hallstatt-ul t├órziu, ├«n care s-au g─âsit vase ceramice, br─â╚Ť─âri de bronz, cercei din aur ├«n amestec cu argint, pumnale (akinakes-uri) ╚Ö.a. Satul L. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1319. Biserica de lemn Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1723), ├«n satul B─âi╚Ťa. 4. Com. ├«n jud. Teleorman, situat─â ├«n C├ómpia Boian, pe r├óul S├óiu; 6.831 loc. (2000). Nod rutier. Cre╚Öterea porcinelor. P├ón─â la 1 ian. 1965, satul ╚Öi com. L. s-au numit R├óioasa. Conac (1830), ├«n satul L.
LUNCA BANULUI, com. în jud. Vaslui, situată în lunca și pe terasele Prutului; 3.920 loc. (2000).
LUNCA BRADULUI, com. ├«n jud. Mure╚Ö, situat─â ├«n depresiunea cu acela╚Öi nume, la poalele de N ale M-╚Ťilor Gurghiu ╚Öi cele de S ale M-╚Ťilor C─âliman, pe cursul superior al Mure╚Öului, ├«n defileul Topli╚Ťa-Deda; 2.472 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul L.B.). Expl. forestiere ╚Öi de andezit. Prelucr. primar─â a lemnului.
LUNCA CERNII DE JOS, com. ├«n jud. Hunedoara, situat─â la poalele de SE ale M-╚Ťilor Poiana Rusc─âi pe r├óul Cerna; 1.205 loc. (2005). Satul Lunca Cernii de Jos este men╚Ťionat documentar ├«n 1360.
LUNCA CORBULUI, com. ├«n jud. Arge╚Ö, situat─â ├«n C├ómpia Pite╚Ötiului, pe r├óul Cotmeana; 3.162 loc. (2000). Nod rutier. Popas turistic. Bisericile Sf. Maria, Sf. Nicolae ╚Öi Sfin╚Ťii Voievozi (sec. 18), ├«n satul P─âdure╚Ťi ╚Öi biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 19), ├«n satul Catane.
LUNCA DE JOS, com. ├«n jud. Harghita, situat─â la poalele M-╚Ťilor Ciuc, ├«n zona pasului Trotu╚Ö; 5.379 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul L. de J.). Expl. ╚Öi prelucr. lemnului (cherestea). Fabric─â de panouri de lemn. Moar─â de ap─â. Centru de prelucr. artistic─â a lemnului. Muzeu s─âtesc de istorie. Piu─â pentru cergi. Bisericile de lemn Schimbarea la Fa╚Ť─â (sec. 18) ╚Öi Sf. Anton (sec. 20), ├«n satul Valea Rece.
LUNCA DE SUS, com. ├«n jud. Harghita, situat─â la poalele M-╚Ťilor Ciuc, pe cursul superior al r├óului Trotu╚Ö, ├«n zona pasului Ghime╚Ö; 3.630 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul P─âltini╚Ö-Ciuc). Expl. de calcare dolomitice. Muzeu de istorie local─â (├«n satul L. de S.).
LUNCA ILVEI, com. ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud, pe Ilva; 3.655 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. Expl. forestiere ╚Öi de andezit. Prelucr. lemnului (cherestea). Centru de art─â popular─â. Pod de lemn (sec. 19, ref─âcut ├«n 1930). Izv. cu ape minerale.
LUNCA MURE╚śULUI, com. ├«n jud. Alba, pe Mure╚Ö; 2.651 loc. (2000). Halte de c. f. (├«n satele L.M. ╚Öi Gura Arie╚Öului). Cre╚Öterea bovinelor. ├Än satul L.M., men╚Ťionat documentar ├«n 1291, se afl─â biserica de lemn Pogor├órea Duhului Sf├ónt (1723, pictat─â ├«n 1810).
LUNC─é, Gabi (n. 1938, V─ârbil─âu, jud. Prahova), c├ónt─ârea╚Ť─â rom├ón─â de muzic─â l─âut─âreasc─â. Stil vocal caracteristic c├óntecului or─â╚Öenesc, cu particularit─â╚Ťi personale (valorific─â fondul de c├óntece din zona folcloric─â Prahova).
LUNC─é subst. 1. ÔÇô T. (Ul 133); Lunca, (Met 70); 2. Lunchii, Maria, ard.
câmpul luncii expr. (glum.) șomaj.

Lunca dex online | sinonim

Lunca definitie

Intrare: lunc─â
lunc─â substantiv feminin
Intrare: lunca
lunca
Intrare: Lunca
Lunca
Intrare: Lunc─â
Lunc─â