Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru luminos

LUMIN├ôS, -O├üS─é, lumino╚Öi, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Care r─âsp├ónde╚Öte lumin─â; str─âlucitor. 2. ├Än care p─âtrunde mult─â lumin─â; plin de lumin─â; luminat2. 3. Fig. Fericit, senin. 4. Fig. Care c─âl─âuze╚Öte, ├«ndrumeaz─â; demn de urmat. 5. Fig. Clar, limpede; p─âtrunz─âtor. II. S. f. Plant─â erbacee din familia ranunculaceelor, cu tulpina dreapt─â ╚Öi cu flori albe, care cre╚Öte la marginea p─âdurilor din regiunile de munte ╚Öi de deal (Clematis recta). ÔÇô Lat. luminosus.
LUMIN├ôS, -O├üS─é, lumino╚Öi, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Care r─âsp├ónde╚Öte lumin─â; str─âlucitor. 2. ├Än care p─âtrunde mult─â lumin─â; plin de lumin─â; luminat2. 3. Fig. Fericit, senin. 4. Fig. Care c─âl─âuze╚Öte, ├«ndrumeaz─â; demn de urmat. 5. Fig. Clar, limpede; p─âtrunz─âtor. II. S. f. Plant─â erbacee din familia ranunculaceelor, cu tulpina dreapt─â ╚Öi cu flori albe, care cre╚Öte la marginea p─âdurilor din regiunile de munte ╚Öi de deal (Clematis recta). ÔÇô Lat. luminosus.
LUMIN├ôS, -O├üS─é, lumino╚Öi, -oase, adj. I. 1. Care r─âsp├«nde╚Öte lumin─â; luminat (I 2), str─âlucitor. Sori lumino╚Öi s-aprindeau ╚Öi rachete, zbur├«nd peste case, Dungi sclipitoare scriau ╚Öi-apoi rec─âdeau ├«n buchete Ca ni╚Öte flori de sc├«ntei. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 99. S─â fii ginga╚Ö ca o floare, luminos ca luna sara. EMINESCU, L. P. 143. Ceru-i mare, stele-s multe, ╚śi mai mari, ╚Öi mai m─ârunte, Luminoase, str─âlucioase... Dar ca m├«ndra nu-s frumoase. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 100. ÔŚŐ Fig. Razele luminoase ale marxism-leninismului... ├«nf─â╚Öoar─â p─âm├«ntul, sc─âld├«ndu-l ├«n lumina biruin╚Ťii proletariatului. STANCU, U.R.S.S. 27. 2. (Despre un spa╚Ťiu, o cl─âdire etc.) ├Än care p─âtrunde mult─â lumin─â (I 1), bine luminat; (despre zi ╚Öi despre noapte) plin de lumin─â (I 1). ├Änc─âperea era vast─â ╚Öi luminoas─â, ca toate camerele acestei locuin╚Ťe. C. PETRESCU, A. 352. O strung─â luminoas─â se deschide-n fa╚Ťa noastr─â ÔÇô ie╚Öim ├«n valea Bistri╚Ťei. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 155. Noaptea-i alb─â, luminoas─â Ceru-i bolt─â de opal. ALECSANDRI, P. A. 185. II. Fig. 1. Fericit, ne├«ntunecat, senin. ├Ämi aduc aminte numai de r├«sul luminos al nevestei. SADOVEANU, O. I 365. Te-ai dus l─âs├«ndu-mi numai un suvenir iubit, Un suvenir, comoar─â de visuri fericite... De zile luminoase. ALECSANDRI, P. I 121. 2. Admirabil, demn de a fi urmat, str─âlucit. Exemplul luminos al colhozurilor din Uniunea Sovietic─â ╚Öi al gospod─âriilor colective frunta╚Öe din ╚Ťara noastr─â arat─â c─â gospod─âria colectiv─â devine un adev─ârat izvor de bel╚Öug pentru membrii ei, numai pe baza dezvolt─ârii multilaterale a produc╚Ťiei. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2564. 3. Clar, limpede; p─âtrunz─âtor. ╚ś-at├«t de curios de luminoase i se p─âreau propriile lui g├«nduri, c─â de multe ori se ├«ntreba: ┬źoare g├«ndesc ╚Öi al╚Ťi copii de v├«rsta mea a╚Öa ca mine?┬╗. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 16. Luminoasa dumitale metod─â de critic─â. CARAGIALE, O. VII 47. G├«ndirea se ive╚Öte luminoas─â pe deasupra ├«ntunericului. RUSSO, O. 23.
luminós adj. m., pl. luminóși; f. luminoásă, pl. luminoáse
luminós adj. m., pl. luminóși; f. sg. luminoásă, pl. luminoáse
LUMIN├ôS adj. 1. v. str─âlucitor. 2. sc├ónteietor, str─âlucitor, (├«nv. ╚Öi reg.) vederos, (reg.) stelos. (Un astru ~.) 3. v. senin. 4. radios, str─âlucitor. (O diminea╚Ť─â ~oas─â.) 5. v. fosforescent.
Luminos Ôëá ├«ntunecat, ├«ntunecos, obscur
LUMIN├ôS ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) 1) Care r─âsp├ónde╚Öte lumin─â ├«n jur; care lumineaz─â; str─âlucitor; lucitor; radios. Soare ~. 2) (despre ├«nc─âperi, spa╚Ťii ├«nchise) Care dispune de mult─â lumin─â; cu mult─â lumin─â. 3) (despre st─âri de spirit sau despre manifest─âri ale acestora) Care exprim─â lumin─â interioar─â. Z├ómbet ~. 4) (despre judecat─â, ra╚Ťiune) Care v─âde╚Öte spirit de p─âtrundere ├«n esen╚Ťa lucrurilor; p─âtrunz─âtor. Minte ~oas─â. 5) fig. Care indic─â calea demn─â de urmat. Idei ~oase. /<lat. luminosus
luminos a. plin de lumin─â: soare luminos; fig. idei luminoase. [Lat. LUMINOSUS].
lumin├│s, -o├ís─â adj. (lat. luminosus). Plin de lumin─â, care d─â lumin─â: soarele e luminos. Plin de lumin─â, unde p─âtrunde mult─â lumin─â: aceast─â camer─â e luminoas─â. Fig. Luminat, inteligent, cult: cap luminos, minte luminoas─â. Plin de adev─âr ╚Öi care r─âsare de odat─â: ide─şe luminoas─â.
LUMINOAS─é s. (BOT.; Clematis recta) (reg.) n─âprasnic─â.
LUMINOS adj. 1. str─âlucitor, (rar) str─âluminat. (Un soare ~.) 2. sc├«nteietor, str─âlucitor, (├«nv. ╚Öi reg.) vederos, (reg.) stelos. (Un astru ~.) 3. limpede, senin. (O zi ~; zori ~.) 4. radios, str─âlucitor. (O diminea╚Ť─â ~.) 5. fosforescent, fosforic. (O substan╚Ť─â ~.)

Luminos dex online | sinonim

Luminos definitie

Intrare: luminos
luminos adjectiv