Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

34 defini╚Ťii pentru luminare

LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte surse de lumin─â) A produce, a emite, a r─âsp├óndi lumin─â; a fi luminos, a str─âluci. 2. Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unui lucru (pentru a fi v─âzut mai bine). ÔÖŽ (Despre oameni) A ├«nso╚Ťi pe cineva cu o surs─â de lumin─â spre a-l face s─â vad─â ├«n ├«ntuneric, a face cuiva lumin─â. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau dramul) = a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. 3. Refl. (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â, a c─âp─âta mai mult─â lumin─â. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ÔÖŽ A se ├«nsenina. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. ╚Öi refl. A ├«nv─â╚Ťa foarte, a (se) instrui, a (se) informa; a (se) educa, a (se) cultiva. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) l─âmuri, a (se) clarifica. 2. Tranz. A c─âl─âuzi, a ├«ndrepta, a conduce. 3. Tranz. A r─âsp├óndi mul╚Ťumire, bucurie; a ├«nveseli, a ├«nsenina. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa; a se contura. ÔÇô Din lumin─â.
LUMIN├üR, luminare, s. n. (Tehn.) Corp de iluminat. ÔÇô Din fr. luminaire.
LUMIN├üRE s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) lumina. 2. Fig. Instruire; educare. 3. (├Änv.; ├«nso╚Ťit de un adj. pos.) Lumin─â╚Ťie. ÔÇô V. lumina.
LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte surse de lumin─â) A produce, a emite, a r─âsp├óndi lumin─â; a fi luminos, a str─âluci. 2. Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unui lucru (pentru a fi v─âzut mai bine). ÔÖŽ (Despre oameni) A ├«nso╚Ťi pe cineva cu o surs─â de lumin─â spre a-l face s─â vad─â ├«n ├«ntuneric, a face cuiva lumin─â. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. 3. Refl. (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â, a c─âp─âta mai mult─â lumin─â. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ÔÖŽ A se ├«nsenina. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. A r─âsp├óndi ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi cultura ├«n mase; a educa, a cultiva, a instrui. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) l─âmuri, a (se) clarifica. 2. Tranz. A c─âl─âuzi, a ├«ndrepta, a conduce. 3. Tranz. A r─âsp├óndi mul╚Ťumire, bucurie; a ├«nveseli, a ├«nsenina. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa; a se contura. ÔÇô Din lumin─â.
LUMIN├üR, luminare, s. n. (Tehn.) Corp de iluminat. ÔÇô Din fr. luminaire.
LUMIN├üRE, lumin─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) lumina. 2. Fig. Instruire; educare. 3. (├Änv., rar; ├«nso╚Ťit de un adj. pos.) Lumin─â╚Ťie. ÔÇô V. lumina.
LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte izvoare de lumin─â) A produce, a emite lumin─â. Z─âresc ├«n dep─ârtare un sul de raze sc├«nteietoare, care venea ├«nspre d├«n╚Öii; ╚Öi de ce se apropia, de ce lumina mai tare. CREANG─é, P. 228. Pe cap─âtu-unei lai╚Ťi, Lumina cu mucul negru ├«ntr-un h├«rb un ro╚Ö opai╚Ť. EMINESCU, O. I 84. ÔŚŐ (Poetic) Ochii-i alba╚Ötri luminau ca stele. EMINESCU, O. IV 107. ÔÖŽ Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unei persoane sau asupra unui lucru, f─âc├«ndu-l s─â se vad─â bine. Un felinar de tabl─â, cu cap─âtul de lum├«nare pe sf├«r╚Öite, lumina fumegos ╚Öi trist peretele galben. C. PETRESCU, ├Ä. II 104. Pe masa de brad, o lamp─â de tabl─â lumina s─âr─âcia din─âuntru. DUN─éREANU, CH. 79. F─â-m─â lumin─â de cear─â... C─â eu unde-i ├«nsera, Calea ╚Ťi-o voi lumina... JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 64. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a ar─âta drumul care trebuie urmat, a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. Ideile leninismului ne lumineaz─â calea luptei ╚Öi victoriilor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2563. ÔŚŐ (Subiectul e omul folosind un izvor de lumin─â) Frumoas─â mas─â-ntindea ╚śi mi-╚Öi bea ╚Öi mi-╚Öi m├«nca... ╚śi m├«ndra le lumina. ╚śEZ. III 216. ÔŚŐ Intranz. (Neobi╚Önuit, cu complementul ├«n dativ) Deasupra casei tale ies ╚śi azi acelea╚Öi stele, Ce-au luminat at├«t de des ├Änduio╚Ö─ârii mele. EMINESCU, O. I 186. 2. Refl. (Despre spa╚Ťiul sau obiectul pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â. S-a luminat ├«n r─âs─ârit pervazul, Zorile-╚Öi lipesc de geam obrazul. BENIUC, A. R. 44. Alunec─âm ├«ncet pe apa moart─â a portului, av├«nd ├«n fa╚Ť─â imensul decor al ora╚Öului care se lumineaz─â treptat sub ochii no╚Ötri. BART, S. M. 39. ÔŚŐ Refl. impers. Fig. Intri-n casÔÇÖ se lumineaz─â, Ie╚Öi afarÔÇÖse-nsenineaz─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 40. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ├Äntins─â cu m├«inile sub cap, cu ochii ├«n tavan, a r─âmas p├«n─â s-a luminat de ziu─â. BART, E. 161. ├Äncepu a se lumina de ziu─â ╚Öi deodat─â s─â f─âcu o ├«nv─âlm─â╚Öeal─â mare. POPESCU, B. I 39. C├«nd se lumin─â de ziu─â, F─ât-Frumos vede c─â ╚Öirul mun╚Ťilor d─â ├«ntr-o mare verde ╚Öi ├«ntins─â. EMINESCU, N. 13. ÔÖŽ (Despre cer, v─âzduh, vreme; ├«n opozi╚Ťie cu ├«ntuneca) A se ├«nsenina, a deveni limpede. Aerul se-nsenina ╚śi cerul se lumina. ALECSANDRI, P. I 112. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. V├«ntul s-a mai potolit; s-a luminat a ploaie; lumin─â ce╚Ťoas─â; ├«ncepe s─â cearn─â m─ârunt ╚Öi-n╚Ťepos. CARAGIALE, O. I 334. II. Fig. 1. Tranz. A r─âsp├«ndi ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi cultura ├«n mase; a educa, a l─âmuri din punct de vedere politic ╚Öi ideologic. V. instrui. C├«nd am ├«nfiin╚Ťat aceast─â ┬źFr─â╚Ťie┬╗ acum cinci ani, ╚Ťinta noastr─â a fost s─â ne adres─âm poporului, nu boierilor, s─â lumin─âm ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi pe meseria╚Öi. CAMIL PETRESCU, B. 67. Refl. pas. Supt tiranie nu se pot lumina popoarele. B─éLCESCU, O. I 352. ÔÖŽ A l─âmuri, a clarifica, a da explica╚Ťia potrivit─â. V-am luminat de demult asupra sorgintei voastre. ALECSANDRI, T. I 250. ÔŚŐ Refl. Din acea scrisoare dob├«ndii ├«n╚Ťelegere ╚Öi m─â luminai ╚Öi-n alt─â privin╚Ť─â. SADOVEANU, M. C. 165. Mam─â, a zis Abu-Hasan, eu ├«n╚Ťeleg ╚Öi cred ce-mi spui; dar tot vreau s─â m─â luminez singur despre mi╚Öelia ╚Öi neomenia lor. CARAGIALE, O. III 61. ÔŚŐ Refl. reciproc. De aceea ne-am adunat aici, ca s─â ne lumin─âm unii pe al╚Ťii. CREANG─é, A. 162. 2. Tranz. A ├«nveseli, a bucura, a ├«nsenina; a r─âsp├«ndi mul╚Ťumire, bucurie, veselie. Acum vine prim─âvara... ╚Öi evenimentul acesta bucur─â, lumineaz─â deopotriv─â ╚Öi oamenii ╚Öi lucrurile. SAHIA, N. 98. Cire╚Öi s─âlbatici luminau fundul trist al z─ârii cu m─ânunche de flori albe. D. ZAMFIRESCU, R. 76. Cobori ├«n jos, luceaf─âr bl├«nd, Alunec├«nd pe-o raz─â, P─âtrunde-n cas─â ╚Öi ├«n g├«nd ╚śi via╚Ťa-mi lumineaz─â. EMINESCU, O. I 168. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A str─âluci de mul╚Ťumire sau de bucurie. Ochii i se deschideau tot mai largi, se luminau mai tare. CAMILAR, TEM. 119. Mo╚Ö Gheorghe face un pas afar─â din r├«nduri, se uit─â drept ├«n ochii gardistului ╚Öi i se lumineaz─â numaidec├«t fa╚Ťa. SP. POPESCU, M. G. 45. Chipul majorului se luminase de tot. D. ZAMFIRESCU, R. 136. ÔŚŐ Expr. A se lumina la fa╚Ť─â (sau la chip) = a) a c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie; a se ├«nsenina la fa╚Ť─â; b) a ar─âta mai bine dec├«t ├«nainte. Parc─â mai crescuse, se mai ├«ndreptase, se mai luminase la fa╚Ť─â. DUMITRIU, N. 211. 3. Intranz. (Despre o idee, un g├«nd, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa. De dezn─âdejdi de mai-nainte Acuma s─â z├«mbi╚Ťi v─â vine ╚ś-un g├«nd v─â lumineaz─â-n minte: C─â via╚Ťa-i cel mai mare bine. CERNA, P. 15. Deodat─â-╚Ťi lumineaz─â-n g├«nd, A╚Öa de viu, c─â te-nfiori, Un t├«n─âr trist, frumos ╚Öi bl├«nd, Cu ochii mari ╚Öi vis─âtori. VLAHU╚Ü─é, O. A. 56. ÔÇô Prez. ind. pers. 3. sg. ╚Öi: (├«nvechit) lum├şn─â (ALECSANDRI, P. III 111, ╚śEZ. III 59).
LUMIN├üRE, (3) lumin─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) lumina. 1. Producere de lumin─â (I 1). Sistem de luminare. ÔÖŽ (├Änvechit; concretizat) Lumin─â. A zilei luminare de pe cer acum s-a stins. NEGRUZZI, S. II 14. 2. Fig. Cultivare a min╚Ťii, instruire; educare, l─âmurire. Luminarea cultural─â a ╚Ť─âr─ânimii muncitoare nu poate fi desp─âr╚Ťit─â de ridicarea nivelului de cuno╚Ötin╚Ťe agrotehnice ale acesteia. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 2/1. ╚Ü─âranul rom├«n are drept nu numai la p─âm├«nt... dar are drept la luminarea min╚Ťii lui prin carte ╚Öi cultur─â. SADOVEANU, E. 25. 3. (├Änvechit, ├«nso╚Ťit de un adjectiv posesiv) Lumin─â╚Ťie. Cu lumin─ârile sale bez─âdele ( = beizadele) tr─âiesc foarte bine, c─âci mult m─â iubesc. KOG─éLNICEANU, S. 6.
luminá (a ~) vb., ind. prez. 3 lumineáză
lumináre s. f., g.-d. art. luminắrii
!Luminárea Sa (înv.) loc. pr., g.-d. Luminắrii Sále, pl. Luminắrile Lor
lumin├í vb., ind. prez. 1 sg. lumin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. lumine├íz─â
luminár s. n., pl. lumináre
lumináre s. f., g.-d. art. luminării; pl. luminări
Luminárea sa s. f. art. + adj., g.-d. art. Luminării sale
LUMINÁ vb. 1. a arde. (Lampa ~ până târziu în camera lui.) 2. a scânteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre ~ în salon.) 3. v. străluci. 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. v. însenina. *6. (fig.) a se însenina. (S-a ~ când m-a văzut.)
LUMINÁ vb. v. clarifica, descurca, desluși, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza.
LUMIN├üRE s. 1. luminat. (~ unui col╚Ť ├«ntunecat.) 2. v. ├«nseninare.
LUMINĂ VÉRDE s. v. aprobare.
A (se) lumina Ôëá a (se) ├«ntuneca
LUMINÁR s. n. corp de luminat electric. (< fr. luminaire)
A LUMIN├ü ~├ęz 1. intranz. 1) (despre surse de lumin─â) A r─âsp├óndi lumin─â; a arde; a luci. 2) (despre g├ónduri, idei) A ap─ârea pe nea╚Öteptate ├«n minte. 2. tranz. 1) A supune ac╚Ťiunii unei surse de lumin─â (pentru a vedea mai bine). 2) fig. (persoane) A face s─â se lumineze. * ~ (cuiva) calea (sau drumul) a c─âl─âuzi (pe cineva). 3) fig. A face s─â capete cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi/sau deprinderi ├«ntr-un domeniu oarecare; a ├«nv─â╚Ťa; a instrui. /Din lumin─â
A SE LUMIN├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A deveni luminos; a se umple de lumin─â. * ~ de ziu─â a se face ziu─â. 2) (despre cer, timp) A deveni senin; a se ├«nsenina. * ~ a ploaie a c─âp─âta o lumin─â specific─â care preveste╚Öte ploaia. 3) (despre fa╚Ť─â, privire) A c─âp─âta o expresie de bucurie, exprim├ónd destindere. 4) fig. A ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â clar; a se clarifica; a se l─âmuri; a se edifica. /Din lumin─â
lumin├á v. 1. a r─âsp├óndi lumin─â: soarele lumineaz─â p─âm├óntul; 2. a ╚Ťinea cuiva lumina: lumineaz─â-mi pe scar─â; 3. fig. a deschide mintea, a face s─â priceap─â: studiul lumineaz─â spiritul; 4. a c─âl─âuzi: m─â duc unde mÔÇÖo lumina D-zeu; 5. a distribui luminile ╚Öi umbrele, ├«ntrÔÇÖun tablou; 6. a se ├«nsenina: se lumineaz─â vremea; 7. a se rev─ârsa de ziu─â. [Lat. LUMINARE].
luminare f. 1. ac╚Ťiunea de a lumina: 2. fig. cultivare, instruire: luminarea spiritului; 3. lumin─â╚Ťie: Luminarea Sa.
lumin├íre f. Ac╚Ťiunea de a lumina. Vech─ş. Lumin─â╚Ťie: Luminarea Sa.
lumin├ęz v. tr. (lat. l├║mino, -├íre). Da┼ş lumin─â, umplu de lumin─â: soarele lumineaz─â p─âm├«ntu. Fig. Ar─ât drumu: ne-am dus unde ne-a luminat el. Sf─âtu─şesc bine, deschid mintea: am f─âcut cum ne-a luminat el, ╚Öcoala te lumineaz─â. V. intr. Str─âlucesc, da┼ş lumin─â: lampa asta lumineaz─â bine. V. refl. unipers. Se lumineaz─â, 1. se face zi┼ş─â, 2. se ├«nsenineaz─â. Fig. Fa╚Ťa i se lumineaz─â, i se ├«nsenineaz─â, i se ├«nvesele╚Öte, ─şa expresiunea fericiri─ş. V. scap─âr.
LUMINA vb. 1. a arde. (Lampa ~ pînă tîrziu în camera lui.) 2. a scînteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre ~ în salon.) 3. a străluci, (reg.) a răza, a zări. (Soarele ~.) 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. a se însenina, a se limpezi, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Afară s-a mai ~.) 6.* (fig.) a se însenina. (S-a ~ cînd m-a văzut.)
lumina vb. v. CLARIFICA. DESCURCA. DESLU╚śI. ELUCIDA. EXPLICA. L─éMURI. LIMPEZI. PRECIZA.
LUMINARE s. 1. luminat. (~ unui col╚Ť ├«ntunecat.) 2. ├«nseninare, limpezire. (~ cerului.)
alb-lum├şna z├şlei adj. ÔŚŐ ÔÇ×Lampa alb-lumina zilei, cu o culoare apropiat─â de lumina zilei.ÔÇŁ Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398)
LUMINA 1. Lac ├«n Delta Dun─ârii, ├«ntre bra╚Ťele Sulina ╚Öi Sf├óntu Gheorghe; 13,68 km2; vol.: 20,5 mil. m3. ├Ämpreun─â cu lacurile Ro╚Öu, V─âtafu, Iacob, Puiule╚Ť ╚Öi Puiu, cu care este legat prin canale, formeaz─â un complex lacustru. Piscicultur─â. 2. Com. ├«n jud. Constan╚Ťa, situat─â ├«n partea de E a Pod. Carasu, pe ╚Ť─ârmul de NV al L. Siutghiol; 6.662 loc. (2000). Fabric─â de nutre╚Ťuri concentrate. Cre╚Öterea porcinelor. Avicultur─â. P├ón─â ├«n 1990, satul L. a fost ├«n subordinea ad-tiv─â a ora╚Öului Ovidiu, iar din 1990, ├«mpreun─â cu satele Oituz ╚Öi Sibioara, a fost trecut ├«n categoria comunelor. P├ón─â la 1 ian. 1965, satul L. s-a numit Valea Neagr─â.
SOL LUCET OMNIBUS (lat.) Soarele lumineaz─â pentru to╚Ťi ÔÇô Petroniu, ÔÇ×SatyriconÔÇŁ, 99. Dicton latin afirm├ónd dreptul egal al tututor oamenilor de a se bucura de darurile naturale.
EREMURUS M. B., LUMINARE VEGETAL─é, fam. Liliaceae. Gen originar din centrul ╚Öi vestul Asiei, cca 30 specii, erbacee, semirobuste, cu rizom. Frunze liniare, cca 1 m lungime, ├«n rozet─â, din mijlocul c─âreia porne╚Öte tija floral─â, cilindric─â ╚Öi dreapt─â, care dep─â╚Öe╚Öte 3 m ├«n─âl╚Ťime, av├«nd ├«n v├«rf inflorescen╚Ťa corimbiform─â, compus─â din sute de flori ├«n form─â de stea, divers colorate.

Luminare dex online | sinonim

Luminare definitie

Intrare: lumina
lumina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: luminare
luminare substantiv feminin
Intrare: luminar
luminar substantiv neutru