Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

59 defini╚Ťii pentru lumin─â

LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte surse de lumin─â) A produce, a emite, a r─âsp├óndi lumin─â; a fi luminos, a str─âluci. 2. Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unui lucru (pentru a fi v─âzut mai bine). ÔÖŽ (Despre oameni) A ├«nso╚Ťi pe cineva cu o surs─â de lumin─â spre a-l face s─â vad─â ├«n ├«ntuneric, a face cuiva lumin─â. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau dramul) = a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. 3. Refl. (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â, a c─âp─âta mai mult─â lumin─â. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ÔÖŽ A se ├«nsenina. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. ╚Öi refl. A ├«nv─â╚Ťa foarte, a (se) instrui, a (se) informa; a (se) educa, a (se) cultiva. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) l─âmuri, a (se) clarifica. 2. Tranz. A c─âl─âuzi, a ├«ndrepta, a conduce. 3. Tranz. A r─âsp├óndi mul╚Ťumire, bucurie; a ├«nveseli, a ├«nsenina. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa; a se contura. ÔÇô Din lumin─â.
LUM├ŹN─é, lumini, s. f. I. 1. Radia╚Ťie sau complex de radia╚Ťii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau f─âr─â flac─âr─â) sau luminescente ╚Öi care impresioneaz─â ochiul omenesc; efectul acestei radia╚Ťii. ÔŚŐ Lumin─â alb─â = lumin─â mijlocie a zilei, care con╚Ťine toate radia╚Ťiile spectrului vizibil. Lumin─â rece = lumin─â care con╚Ťine un num─âr foarte mic de radia╚Ťii infraro╚Öii ╚Öi care are un efect termic redus. Lumin─â monocromatic─â = lumin─â format─â din radia╚Ťii de o singur─â culoare spectral─â. Lumin─â compus─â = lumin─â care con╚Ťine radia╚Ťii de mai multe lungimi de und─â. Lumin─â natural─â = lumin─â complet nepolarizat─â, caracterizat─â prin diversitatea direc╚Ťiilor de oscila╚Ťie ale radia╚Ťiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform ├«n jurul direc╚Ťiei de propagare. Lumin─â polarizat─â = lumin─â alc─âtuit─â din radia╚Ťii electromagnetice ale c─âror direc╚Ťii de oscila╚Ťie nu sunt uniform distribuite ├«n jurul direc╚Ťiei de propagare. (Astron.) Lumin─â antisolar─â = pat─â foarte slab luminoas─â care se vede noaptea pe cer ├«n locul opus Soarelui. Lumin─â zodiacal─â = pat─â luminoas─â care, la latitudinea noastr─â, se vede toamna spre est, ├«nainte de r─âs─âritul Soarelui, ╚Öi prim─âvara spre vest, dup─â apusul Soarelui. (Fiziol.) Lumin─â animal─â = lumin─â produs─â de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substan╚Ťe. ÔŚŐ Loc. adv. La lumina mare = f─â╚Ťi╚Ö, ├«n v─âzul tuturor. Pe lumin─â = ├«n timpul zilei, de la r─âs─âritul p├ón─â la apusul Soarelui, p├ón─â nu se ├«nsereaz─â. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än lumina... = prin prisma (unei anumite concep╚Ťii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... ÔŚŐ Loc. vb. A da lumin─â = a lumina. Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi ├«nzestrat cu sim╚Ťul v─âzului; b) a se na╚Öte. A r─âs─âri (sau a se ar─âta) la lumin─â (sau la lumina zilei) = a ap─ârea (dintr-o ascunz─âtoare), a ie╚Öi la vedere, a se ar─âta. A ie╚Öi la lumin─â = a) a sc─âpa de primejdie, a ie╚Öi dintr-o situa╚Ťie grea; b) a ie╚Öi la iveal─â, a deveni evident, a se dezv─âlui. A scoate (pe cineva) la lumin─â = a) a scoate (pe cineva) dintr-o ├«ncurc─âtur─â; b) a ajuta (pe cineva) s─â dob├óndeasc─â o situa╚Ťie, a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) ├«n lumin─â = a scoate (ceva) ├«n eviden╚Ť─â; a sublinia. A pune ├«ntr-o lumin─â bun─â (sau rea, ur├ót─â etc.) = a scoate ├«n eviden╚Ť─â aspectele pozitive (sau negative) din via╚Ťa sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva ├«ntr-o lumin─â oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva ├«ntr-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concep╚Ťii. A vedea lumina tiparului sau (├«nv.) a ie╚Öi la lumin─â = a fi publicat, tip─ârit. (Limpede) ca lumina zilei = de net─âg─âduit, clar, evident. ÔÖŽ Fig. Str─âlucire; ├«nseninare. 2. Izvor, surs─â de lumin─â (I 1). ÔŚŐ Lumin─â electric─â = iluminare pe baz─â de energie electric─â. Lumin─â de control = indica╚Ťie luminoas─â care serve╚Öte la controlul st─ârii ╚Öi al modului de func╚Ťionare a unei instala╚Ťii de telecomand─â, a macazurilor, a semnalelor de cale ferat─â etc. ÔÖŽ Spec. Surs─â luminoas─â (de obicei colorat─â) situat─â pe o nav─â, aeronav─â etc., folosit─â la indicarea pozi╚Ťiei sau la semnalizare. ÔÖŽ Flac─âr─â, fl─âc─âruie. ÔÖŽ (Pop.) Lum├ónare. ÔÖŽ Unitate de m─âsur─â pentru fluxul luminos. 3. (╚śi ├«n sintagma lumina ochiului) Pupil─â; p. ext. ochi, privire. ÔÖŽ (Ca termen de compara╚Ťie) Fiin╚Ť─â, lucru, obiect etc. mai drag, mai de pre╚Ť, mai scump. ÔŚŐ Expr. A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag. A ├«ngriji (sau a p─âzi) ca (pe) lumina ochilor = a ├«ngriji, a feri cu cea mai mare aten╚Ťie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate ├«n mintea omeneasc─â; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, cultur─â, educa╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A arunca (o) lumin─â (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumin─â (├«ntr-o chestiune) = a l─âmuri, a clarifica (o problem─â). A se face lumin─â ├«n capul (sau ├«n mintea) cuiva = a pricepe, a ├«n╚Ťelege. III. 1. Distan╚Ťa liber─â dintre fe╚Ťele interioare a dou─â piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fe╚Ťele interioare opuse ale unui gol. 2. (├«nv.; urmat de determin─âri) Suprafa╚Ť─â. 3. St─âvilarul morii. [Pl. ╚Öi: (├«nv.) lumine] ÔÇô Lat. lumina (< lumen, -inis).
LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte surse de lumin─â) A produce, a emite, a r─âsp├óndi lumin─â; a fi luminos, a str─âluci. 2. Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unui lucru (pentru a fi v─âzut mai bine). ÔÖŽ (Despre oameni) A ├«nso╚Ťi pe cineva cu o surs─â de lumin─â spre a-l face s─â vad─â ├«n ├«ntuneric, a face cuiva lumin─â. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. 3. Refl. (Despre obiectele pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â, a c─âp─âta mai mult─â lumin─â. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ÔÖŽ A se ├«nsenina. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. II. Fig. 1. Tranz. A r─âsp├óndi ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi cultura ├«n mase; a educa, a cultiva, a instrui. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) l─âmuri, a (se) clarifica. 2. Tranz. A c─âl─âuzi, a ├«ndrepta, a conduce. 3. Tranz. A r─âsp├óndi mul╚Ťumire, bucurie; a ├«nveseli, a ├«nsenina. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie. 4. Intranz. (Despre o idee, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa; a se contura. ÔÇô Din lumin─â.
LUM├ŹN─é, lumini, s. f. I. 1. Radia╚Ťie sau complex de radia╚Ťii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau f─âr─â flac─âr─â) sau luminescente ╚Öi care impresioneaz─â ochiul omenesc; efectul acestei radia╚Ťii. ÔŚŐ Lumin─â alb─â = lumin─â mijlocie a zilei, care con╚Ťine toate radia╚Ťiile spectrului vizibil. Lumin─â rece = lumin─â care con╚Ťine un num─âr foarte mic de radia╚Ťii infraro╚Öii ╚Öi care are un efect termic redus. Lumin─â monocromatic─â = lumin─â format─â din radia╚Ťii de o singur─â culoare spectral─â. Lumin─â compus─â = lumin─â care con╚Ťine radia╚Ťii de mai multe lungimi de und─â. Lumin─â natural─â = lumin─â complet nepolarizat─â, caracterizat─â prin diversitatea direc╚Ťiilor de oscila╚Ťie ale radia╚Ťiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform ├«n jurul direc╚Ťiei de propagare. Lumin─â polarizat─â = lumin─â alc─âtuit─â din radia╚Ťii electromagnetice ale c─âror direc╚Ťii de oscila╚Ťie nu sunt uniform distribuite ├«n jurul direc╚Ťiei de propagare. (Astron.) Lumin─â antisolar─â = pat─â foarte slab luminoas─â care se vede noaptea pe cer ├«n locul opus soarelui. Lumin─â zodiacal─â = pat─â luminoas─â care, la latitudinea noastr─â, se vede toamna spre est, ├«nainte de r─âs─âritul soarelui, ╚Öi prim─âvara spre vest, dup─â apusul soarelui. (Fiziol.) Lumin─â animal─â = lumin─â produs─â de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substan╚Ťe. ÔŚŐ Loc. adv. La lumina mare = f─â╚Ťi╚Ö, ├«n v─âzul tuturor. Pe lumin─â = ├«n timpul zilei, de la r─âs─âritul p├ón─â la apusul soarelui, p├ón─â nu se ├«nsereaz─â. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än lumina... = prin prisma (unei anumite concep╚Ťii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... ÔŚŐ Loc. vb. A da lumin─â = a lumina. ÔŚŐ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi ├«nzestrat cu sim╚Ťul v─âzului; b) a se na╚Öte. A r─âs─âri (sau a se ar─âta) la lumin─â (sau la lumina zilei) = a ap─ârea (dintr-o ascunz─âtoare), a ie╚Öi la vedere, a se ar─âta. A ie╚Öi la lumin─â = a) a sc─âpa de primejdie, a ie╚Öi dintr-o situa╚Ťie grea; b) a ie╚Öi la iveal─â, a deveni evident, a se dezv─âlui. A scoate (pe cineva) la lumin─â = a) a scoate (pe cineva) dintr-o ├«ncurc─âtur─â; b) a ajuta (pe cineva) s─â dob├óndeasc─â o situa╚Ťie, a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) ├«n lumin─â = a scoate (ceva) ├«n eviden╚Ť─â; a sublinia. A pune ├«ntr-o lumin─â bun─â (sau rea, ur├ót─â etc.) = a scoate ├«n eviden╚Ť─â aspectele pozitive (sau negative) din via╚Ťa sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva ├«ntr-o lumin─â oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva ├«ntr-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concep╚Ťii. A vedea lumina tiparului sau (├«nv.) a ie╚Öi la lumin─â = a fi publicat, tip─ârit. (Limpede) ca lumina zilei = de net─âg─âduit, clar, evident. ÔÖŽ Fig. Str─âlucire; ├«nseninare. 2. Izvor, surs─â de lumin─â (I 1). ÔŚŐ Lumin─â electric─â = iluminare pe baz─â de energie electric─â. Lumin─â de control = indica╚Ťie luminoas─â care serve╚Öte la controlul st─ârii ╚Öi al modului de func╚Ťionare a unei instala╚Ťii de telecomand─â, a macazurilor, a semnalelor de cale ferat─â etc. ÔÖŽ Spec. Surs─â luminoas─â (de obicei colorat─â) situat─â pe o nav─â, aeronav─â etc., folosit─â la indicarea pozi╚Ťiei sau la semnalizare. ÔÖŽ Flac─âr─â, fl─âc─âruie. ÔÖŽ (Pop.) Lum├ónare. ÔÖŽ Unitate de m─âsur─â pentru fluxul luminos. 3. (╚śi ├«n sintagma lumina ochiului) Pupil─â; p. ext. ochi, privire. ÔÖŽ (Ca termen de compara╚Ťie) Fiin╚Ť─â, lucru, obiect etc. mai drag, mai de pre╚Ť, mai scump. ÔŚŐ Expr. A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag. A ├«ngriji (sau a p─âzi) ca (pe) lumina ochilor = a ├«ngriji, a feri cu cea mai mare aten╚Ťie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate ├«n mintea omeneasc─â; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, cultur─â, educa╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A arunca (o) lumin─â (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumin─â (├«ntr-o chestiune) = a l─âmuri, a clarifica (o problem─â). A se face lumin─â ├«n capul (sau ├«n mintea) cuiva = a pricepe, a ├«n╚Ťelege. III. 1. Distan╚Ťa liber─â dintre fe╚Ťele interioare a dou─â piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fe╚Ťele interioare opuse ale unui gol. 2. (├Änv.; urmat de determin─âri) Suprafa╚Ť─â. 3. St─âvilarul morii. [Pl. ╚Öi: (├«nv.) lumine] ÔÇô Probabil din lume (├«nv.) ÔÇ×lumin─âÔÇŁ.
LUMIN├ü, luminez, vb. I. I. 1. Intranz. (Despre a╚Ötri sau despre alte izvoare de lumin─â) A produce, a emite lumin─â. Z─âresc ├«n dep─ârtare un sul de raze sc├«nteietoare, care venea ├«nspre d├«n╚Öii; ╚Öi de ce se apropia, de ce lumina mai tare. CREANG─é, P. 228. Pe cap─âtu-unei lai╚Ťi, Lumina cu mucul negru ├«ntr-un h├«rb un ro╚Ö opai╚Ť. EMINESCU, O. I 84. ÔŚŐ (Poetic) Ochii-i alba╚Ötri luminau ca stele. EMINESCU, O. IV 107. ÔÖŽ Tranz. A rev─ârsa, a arunca lumin─â asupra unei persoane sau asupra unui lucru, f─âc├«ndu-l s─â se vad─â bine. Un felinar de tabl─â, cu cap─âtul de lum├«nare pe sf├«r╚Öite, lumina fumegos ╚Öi trist peretele galben. C. PETRESCU, ├Ä. II 104. Pe masa de brad, o lamp─â de tabl─â lumina s─âr─âcia din─âuntru. DUN─éREANU, CH. 79. F─â-m─â lumin─â de cear─â... C─â eu unde-i ├«nsera, Calea ╚Ťi-o voi lumina... JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 64. ÔŚŐ Expr. A lumina (cuiva) calea (sau drumul) = a ar─âta drumul care trebuie urmat, a c─âl─âuzi, a conduce spre ╚Ťint─â. Ideile leninismului ne lumineaz─â calea luptei ╚Öi victoriilor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2563. ÔŚŐ (Subiectul e omul folosind un izvor de lumin─â) Frumoas─â mas─â-ntindea ╚śi mi-╚Öi bea ╚Öi mi-╚Öi m├«nca... ╚śi m├«ndra le lumina. ╚śEZ. III 216. ÔŚŐ Intranz. (Neobi╚Önuit, cu complementul ├«n dativ) Deasupra casei tale ies ╚śi azi acelea╚Öi stele, Ce-au luminat at├«t de des ├Änduio╚Ö─ârii mele. EMINESCU, O. I 186. 2. Refl. (Despre spa╚Ťiul sau obiectul pe care cade lumina) A deveni luminos, a se umple de lumin─â. S-a luminat ├«n r─âs─ârit pervazul, Zorile-╚Öi lipesc de geam obrazul. BENIUC, A. R. 44. Alunec─âm ├«ncet pe apa moart─â a portului, av├«nd ├«n fa╚Ť─â imensul decor al ora╚Öului care se lumineaz─â treptat sub ochii no╚Ötri. BART, S. M. 39. ÔŚŐ Refl. impers. Fig. Intri-n casÔÇÖ se lumineaz─â, Ie╚Öi afarÔÇÖse-nsenineaz─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 40. ÔŚŐ Expr. A se lumina de ziu─â = a se face ziu─â. ├Äntins─â cu m├«inile sub cap, cu ochii ├«n tavan, a r─âmas p├«n─â s-a luminat de ziu─â. BART, E. 161. ├Äncepu a se lumina de ziu─â ╚Öi deodat─â s─â f─âcu o ├«nv─âlm─â╚Öeal─â mare. POPESCU, B. I 39. C├«nd se lumin─â de ziu─â, F─ât-Frumos vede c─â ╚Öirul mun╚Ťilor d─â ├«ntr-o mare verde ╚Öi ├«ntins─â. EMINESCU, N. 13. ÔÖŽ (Despre cer, v─âzduh, vreme; ├«n opozi╚Ťie cu ├«ntuneca) A se ├«nsenina, a deveni limpede. Aerul se-nsenina ╚śi cerul se lumina. ALECSANDRI, P. I 112. ÔŚŐ Expr. A se lumina a ploaie = (despre cer, v─âzduh) a c─âp─âta o lumin─â difuz─â care anun╚Ť─â venirea ploii. V├«ntul s-a mai potolit; s-a luminat a ploaie; lumin─â ce╚Ťoas─â; ├«ncepe s─â cearn─â m─ârunt ╚Öi-n╚Ťepos. CARAGIALE, O. I 334. II. Fig. 1. Tranz. A r─âsp├«ndi ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi cultura ├«n mase; a educa, a l─âmuri din punct de vedere politic ╚Öi ideologic. V. instrui. C├«nd am ├«nfiin╚Ťat aceast─â ┬źFr─â╚Ťie┬╗ acum cinci ani, ╚Ťinta noastr─â a fost s─â ne adres─âm poporului, nu boierilor, s─â lumin─âm ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi pe meseria╚Öi. CAMIL PETRESCU, B. 67. Refl. pas. Supt tiranie nu se pot lumina popoarele. B─éLCESCU, O. I 352. ÔÖŽ A l─âmuri, a clarifica, a da explica╚Ťia potrivit─â. V-am luminat de demult asupra sorgintei voastre. ALECSANDRI, T. I 250. ÔŚŐ Refl. Din acea scrisoare dob├«ndii ├«n╚Ťelegere ╚Öi m─â luminai ╚Öi-n alt─â privin╚Ť─â. SADOVEANU, M. C. 165. Mam─â, a zis Abu-Hasan, eu ├«n╚Ťeleg ╚Öi cred ce-mi spui; dar tot vreau s─â m─â luminez singur despre mi╚Öelia ╚Öi neomenia lor. CARAGIALE, O. III 61. ÔŚŐ Refl. reciproc. De aceea ne-am adunat aici, ca s─â ne lumin─âm unii pe al╚Ťii. CREANG─é, A. 162. 2. Tranz. A ├«nveseli, a bucura, a ├«nsenina; a r─âsp├«ndi mul╚Ťumire, bucurie, veselie. Acum vine prim─âvara... ╚Öi evenimentul acesta bucur─â, lumineaz─â deopotriv─â ╚Öi oamenii ╚Öi lucrurile. SAHIA, N. 98. Cire╚Öi s─âlbatici luminau fundul trist al z─ârii cu m─ânunche de flori albe. D. ZAMFIRESCU, R. 76. Cobori ├«n jos, luceaf─âr bl├«nd, Alunec├«nd pe-o raz─â, P─âtrunde-n cas─â ╚Öi ├«n g├«nd ╚śi via╚Ťa-mi lumineaz─â. EMINESCU, O. I 168. ÔÖŽ Refl. (Despre fa╚Ť─â, ochi etc.) A str─âluci de mul╚Ťumire sau de bucurie. Ochii i se deschideau tot mai largi, se luminau mai tare. CAMILAR, TEM. 119. Mo╚Ö Gheorghe face un pas afar─â din r├«nduri, se uit─â drept ├«n ochii gardistului ╚Öi i se lumineaz─â numaidec├«t fa╚Ťa. SP. POPESCU, M. G. 45. Chipul majorului se luminase de tot. D. ZAMFIRESCU, R. 136. ÔŚŐ Expr. A se lumina la fa╚Ť─â (sau la chip) = a) a c─âp─âta o expresie de mul╚Ťumire, de bucurie; a se ├«nsenina la fa╚Ť─â; b) a ar─âta mai bine dec├«t ├«nainte. Parc─â mai crescuse, se mai ├«ndreptase, se mai luminase la fa╚Ť─â. DUMITRIU, N. 211. 3. Intranz. (Despre o idee, un g├«nd, o imagine etc.) A ap─ârea, a se ivi, a se ├«nfiripa. De dezn─âdejdi de mai-nainte Acuma s─â z├«mbi╚Ťi v─â vine ╚ś-un g├«nd v─â lumineaz─â-n minte: C─â via╚Ťa-i cel mai mare bine. CERNA, P. 15. Deodat─â-╚Ťi lumineaz─â-n g├«nd, A╚Öa de viu, c─â te-nfiori, Un t├«n─âr trist, frumos ╚Öi bl├«nd, Cu ochii mari ╚Öi vis─âtori. VLAHU╚Ü─é, O. A. 56. ÔÇô Prez. ind. pers. 3. sg. ╚Öi: (├«nvechit) lum├şn─â (ALECSANDRI, P. III 111, ╚śEZ. III 59).
LUM├ŹN─é, lumini, s. f. I. 1. Radia╚Ťie sau complex de radia╚Ťii electromagnetice care impresioneaz─â ochiul omenesc, fiind emise de corpuri incandescente (cu sau f─âr─â flac─âr─â) sau luminescente. ├Än rev─ârsat de zori, pe balt─â, lumina face minuni. Pe fa╚Ťa apei sclipesc, ici, sf─ârm─âturi de oglinzi; colo, pl─âci de o╚Ťel; comori de galbeni ├«ntre trestii. G├ÄRLEANU, L. 16. L─âmpi mari de bronz, cu globuri de por╚Ťelan, arunc─â o lumin─â alb─â peste covoarele orientale. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 5. Stelele str─âlucesc de o mai vie lumin─â. NEGRUZZI, S. I 58. ÔŚŐ Fig. Nu o s─â ne ├«nvrednicim s─â vedem o raz─â de lumin─â care s─â ne ├«ndrepteze spre ob╚Öteasca fericire? GOLESCU, ├Ä. 180. ÔÖŽ Prezen╚Ťa radia╚Ťiilor care impresioneaz─â ochiul. Ziua e tot mai cald─â ╚Öi ├«n v─âzduhul senin e lumin─â mare ╚Öi limpede. SADOVEANU, O. VI 233. ├Än tot satul, numai la casa lui Mo╚Ö Gheorghe se vede lumin─â. SP. POPESCU, M. G. 23. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ├«n genitiv, indic├«nd timpul) Lumina dimine╚Ťii. Ôľş Abia ├«ncepeau s─â se disting─â lucrurile din cas─â, la lumina slab─â a zorilor. BUJOR, S. 109. ÔŚŐ Fig. Camera t─âcut─â, solemn─â se umplu deodat─â de lumina ╚Öi voio╚Öia s─ân─âtoas─â a tinere╚Ťii. BART, E. 174. ÔŚŐ Lumin─â electric─â v. electric. An-lumin─â = unitate ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n astronomie pentru m─âsurarea distan╚Ťelor mari, egal─â cu distan╚Ťa str─âb─âtut─â de lumin─â ├«ntr-un an. ÔŚŐ Loc. adv. Pe lumin─â = ├«n timpul zilei, dup─â ce s-a luminat de ziu─â sau ├«nainte de a se ├«nsera. M-am trezit pe lumin─â. ÔŚŐ Loc. prep. (Urmat de o determinare ├«n genitiv) ├Än lumina... = prin prisma (unei anumite concep╚Ťii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... ├Än lumina materialismului dialectic, problemele teoretice ╚Ötiin╚Ťifice cap─ât─â un aspect concret ╚Öi clar. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 10/2. (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu mijloacele..., cu ajutorul... Arat─â-ne, la lumina talentului t─âu, durerile ╚Öi aspira╚Ťiile societ─â╚Ťii noastre de azi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 452. ÔŚŐ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi ├«nzestrat cu sim╚Ťul v─âzului. ╚śi el ├«mi dete ochii s─â v─âd lumina zilei. ╚śi inima-mi umplut-au cu farmecele milei. EMINESCU, O. I 115; b) fig. a se na╚Öte. Creang─â a v─âzut lumina zilei la Humule╚Öti. (Rar) La lumina mare = f─â╚Ťi╚Ö, ├«n mod deschis, ├«n v─âzul tuturor. A luptat pe fa╚Ť─â, cu curaj, la lumina mare, pentru libertate, contra despotismului. GHICA, S. A. 135. A r─âs─âri (sau a se ar─âta) la lumin─â (sau la lumina zilei) = a ap─ârea (dintr-o ascunz─âtoare), a ie╚Öi la vedere. Paserile ├«╚Öi v─âd de hran─â, g├«g├«licii r─âsar iar─â╚Öi la lumin─â ╚Öi lini╚Ötea ╚Öi pacea se las─â peste curtea mea. G├ÄRLEANU, L. 11. El la lumina zilei nu s-a mai ar─âtat. ALEXANDRESCU, M. 11. A ie╚Öi la lumin─â = a) a sc─âpa de primejdie, a ie╚Öi la liman. O, minune! Iat─â-ne, iat─â, C-am ie╚Öit iar la lumin─â. ALECSANDRI, T. I 438; b) a ie╚Öi la iveal─â, a deveni evident. Adev─ârul a ie╚Öit la lumin─â; c) (├«nvechit; despre tip─ârituri) a se publica, a deveni cunoscut publicului. Poeziile ei... vor ie╚Öi la lumin─â, c─âci am g├«nd s─â le tip─âresc. NEGRUZZI, S. I 76. A scoate (pe cineva) la lumin─â = a sc─âpa de primejdii, a scoate dintr-o ├«ncurc─âtur─â. O, tu z├«n─â adorat─â, Scoate-ne iar la lumin─â. ALECSANDRI. T. I 421. A pune (ceva) ├«n lumin─â = a scoate ceva ├«n eviden╚Ť─â, a atrage aten╚Ťia asupra...; a sublinia. A pune (ceva) ├«ntr-o lumin─â frumoas─â (sau zdrobitoare, ur├«t─â etc.) = a scoate ├«n eviden╚Ť─â aspectele pozitive (sau negative) din via╚Ťa sau din activitatea cuiva. Peste c├«teva zile se publicau m─ârturisiri, autografe, fotografii, care puneau ├«ntr-o lumin─â zdrobitoare tot trecutul... prin care trecuse omul acesta. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 6. A da lumin─â = a lumina. (Fig.) Apari s─â dai lumin─â arcatelor fere╚Öti, S─â v─âz ├«n templu-i z├«na cu farmece cere╚Öti. EMINESCU, O. IV 430. A da la lumin─â v. da (I 11). A vedea lumina tiparului = a fi publicat, a fi tip─ârit. Limpede ca lumina zilei = de net─âg─âduit, clar, evident. ÔÖŽ Fig. Str─âlucire, ├«nseninare. ├Äi trecu repede peste fa╚Ť─â o lumin─â, ca ╚Öi cum ├«i venise un g├«nd nea╚Öteptat. V. ROM. noiembrie 1953, 125. N-are nici o lumin─â pe fa╚Ť─â tata. STANCU, D. 141. ├Än ochii lui ad├«nci plutea iar─â╚Öi o lumin─â cumplit─â. SADOVEANU, O. I 432. 2. Izvor sau surs─â de lumin─â (I 1). Nici o lumin─â nu se z─ârea la fereastr─â. BUJOR, S. 106. Abu-Hasan a aprins lumini ├«n odaie. CARAGIALE, O. III 80. Vor arde-n preajma mea Luminile-n dealuri. EMINESCU, O. I 225. ÔÖŽ (Popular) Lum├«nare. Se apropie de un paltin frumos, ├«nalt ╚Öi drept ca lumina. MARIAN, O. II 159. F─â-m─â lumin─â de cear─â ╚śi m─â pune subsuar─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 64. ÔÖŽ (Mai ales la pl., ast─âzi numai familiar) Unitate de m─âsur─â pentru fluxul luminos. Un bec de o sut─â de lumini ├«nlocuise vechea lamp─â cu petrol. MIHALE, O. 401. 3. (Adesea determinat prin ┬źochilor┬╗) Pupil─â. Avea ochi alba╚Ötri. Dac─â-i priveai mai cu luare-aminte, vedeai lucind ├«n jurul luminilor ni╚Öte raze dese, aurii. GALAN, Z. R. 44. Ochii, cu luminile m─ârite, negre, luceau a╚Ťinti╚Ťi, plini de g├«nduri. SADOVEANU, O. IV 66. M─â privi o clip─â, cu z├«mbetul pe fa╚Ť─â, drept ├«n luminile ochilor. HOGA╚ś, M. N. 21. ÔŚŐ (Poetic; ca termen de compara╚Ťie, ca simbol pentru tot ce-i poate fi omului mai drag, mai de pre╚Ť) Binele ce mi l-ai f─âcut mie nu ╚Ťi-l pot pl─âti nici cu lumina ochilor. EMINESCU, N. 12. ÔŚŐ Expr. A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a fi (cuiva) foarte drag. A ├«ngriji (sau a p─âzi) ca (pe) lumina ochilor = a ├«ngriji, a feri, a p─âzi cu cea mai mare aten╚Ťie. Ei aveau numai o fat─â ╚Öi o p─âzeau ca lumina ochilor. ISPIRESCU, L. 120. II. Fig. Ceea ce aduce claritate ├«n mintea omeneasc─â, ceea ce o ajut─â s─â priceap─â limpede ╚Öi ad├«nc; ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ├«n╚Ťelepciune, cultur─â, educa╚Ťie. ╚ścoala d─â lumin─â poporului. F─âr─â lumina c─âr╚Ťii nu se poate ie╚Öi din ├«ntuneric. ÔŚŐ Expr. A arunca (o) lumin─â (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumin─â (├«ntr-o chestiune) = a l─âmuri, a explica, a clarifica o problem─â. Victoriile ├«n munca pa╚Önic─â, ├«nregistrate ├«n ╚Ť─ârile de democra╚Ťie popular─â, arunc─â o lumin─â puternic─â asupra situa╚Ťiei jalnice din ╚Ť─ârile capitaliste. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2371. A se face lumin─â ├«n capul (sau ├«n mintea) cuiva = a i se l─âmuri cuiva ceva, a pricepe, a ├«n╚Ťelege. ├Än capul lui Ra╚Ť─â se f─âcu lumin─â... ╚śtiu totul, totul cum s-a petrecut. SAHIA, N. 77. A face apel (sau a apela) la luminile (cuiva) = a cere p─ârerea unei persoane competente ├«n materie. III. 1. Distan╚Ťa liber─â dintre fe╚Ťele interioare a dou─â piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fe╚Ťele interioare opuse ale unui gol. 2. (├Änvechit; de obicei urmat de ┬źapei┬╗, ┬źc├«mpului┬╗, ┬źde ap─â┬╗ etc.) Suprafa╚Ť─â. Locul ales e o mla╚Ötin─â cu stuf ╚Öi cu r─âchit─â, ├«n mijlocul c─âreia a r─âmas o lumin─â de ap─â neted─â. ODOBESCU, S. III 109. Urm├«nd a se ├«mp─âr╚Ťi lumina c├«mpului ├«n trei p─âr╚Ťi... s-au scos p─âdurea 4105 pogoane 525 st├«njeni. I. IONESCU, M. 650. [Ora╚Öul] este zidit pe o movil─â... av├«nd n─âl╚Ťime peste 50 st, socotindu-s─â din lumina apii p├«n─â ├«n cel mai nalt loc al ora╚Öului. GOLESCU, ├Ä. 169. 2. Gura scocului, st─âvilarul morii. Apa c─âdea la moar─â de la ├«n─âl╚Ťime de aproape doi st├«ngeni: prea era ridicat─â lumina morii. SLAVICI, V. P. 35. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit) lumine (EMINESCU, O. IV 28).
an-lum├şn─â s. m., pl. ani-lum├şn─â; abr. a.l.
luminá (a ~) vb., ind. prez. 3 lumineáză
lum├şn─â s. f., g.-d. art. lum├şnii; pl. lum├şni
zi-lum├şn─â s. f., art. z├şua-lum├şn─â, g.-d. art. z├şlei-lum├şn─â; pl. z├şle-lum├şn─â
an-lum├şn─â s. m., pl. ani-lumin─â
lumin├í vb., ind. prez. 1 sg. lumin├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. lumine├íz─â
lum├şn─â s. f., g.-d. art. lum├şnii; pl. lum├şni
zi-lum├şn─â s. f., art. z├şua-lum├şn─â, g.-d. art. z├şlei-lum├şn─â; pl. z├şle-lum├şn─â
zi-lum├şn─â s. f., art. z├şua-lum├şn─â, g.-d. art. z├şlei-lum├şn─â; pl. z├şle-lum├şn─â
LUMINÁ vb. 1. a arde. (Lampa ~ până târziu în camera lui.) 2. a scânteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre ~ în salon.) 3. v. străluci. 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. v. însenina. *6. (fig.) a se însenina. (S-a ~ când m-a văzut.)
LUMINÁ vb. v. clarifica, descurca, desluși, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza.
LUMINA ÓCHIULUI s. v. pupilă.
LUM├ŹN─é s. 1. v. str─âlucire. 2. lumin─â electric─â = electricitate, energie electric─â. (S-a ├«ntrerupt ~.)
LUM├ŹN─é s. v. luminare, watt.
LUMINĂ VÉRDE s. v. aprobare.
LUMINĂ-DE-PĂDÚRE s. v. licurici.
A (se) lumina Ôëá a (se) ├«ntuneca
Lumin─â Ôëá ├«ntunecime, ├«ntuneric, obscuritate, umbr─â
lum├şn─â (lum├şni), s. f. ÔÇô 1. Claritate, transparen╚Ť─â. ÔÇô 2. Str─âlucire, splendoare. ÔÇô 3. ╚śtiin╚Ť─â, cunoa╚Ötere. ÔÇô 4. F─âclie, corp luminos. ÔÇô 5. Lum├«nare. ÔÇô 6. Vedere. ÔÇô Mr. lumin─â, lunin─â. Lat. lumina, pl. lui l┼źmen (Pu╚Öcariu 994; REW 5161; Tiktin). Schimbarea de accent se aplic─â poate prin confuzia termina╚Ťiei, cu suf. -in─â, ca ├«n albin─â, sulfin─â, tulpin─â etc. Candrea-Dens., 1016 ╚Öi Candrea propune un intermediar lat. *luminina, care nu pare conving─âtor. Sensul de lumin─â ÔÇ×pupil─âÔÇŁ, este aproape general (ALR, I, 19). Der. lumina, vb. (a da lumin─â; a str─âluci; a clarifica; a ghida, a sf─âtui), din sec. XVII, ╚Öi forma de conjug. pare der. din rom. (dup─â Tiktin ╚Öi Candrea, din lat. lumin─üre; dup─â Candrea-Dens., 1017. din lat. *allumin─üre; conservarea lui i arat─â ╚Öi o dependen╚Ť─â direct─â de lumin─â); lumin─âciune, s. f. (├«nv., iluminare; ├«nv., titlu de demnitate; ├«n─âl╚Ťime, alte╚Ť─â); luminat, adj. (iluminat; cult; str─âlucitor; ├«nv., ├«nalt, calificativ oficial, ├«n sec. XVII-XIX, c├«nd e vorba de voievod); lumin─â╚Ťie, s. f. (├«nv., ├«n─âl╚Ťime, titlu de demnitate); lumin─âtor, adj. (care luce╚Öte, care lumineaz─â; care iradiaz─â; care clarific─â); lumin─âtor, s. n. (fer─âstruic─â, lucarn─â); lumini╚Ö, s. n. (rari╚Öte, poian─â; spa╚Ťiu descoperit ├«ntr-o p─âdure); lumini╚Ť─â, s. f. (lumin─â mic─â; plant─â, Oenothera biennis); luminos, adj. (str─âlucitor, splendid, cult, instruit); luminoas─â, s. f. (plant─â, Clematis erecta), pe care Scriban ├«l deriv─â din rus. lomonos ├«ncruci╚Öat cu luminos; str─âlumina, vb. (a ilumina); str─âluminat, adj. (m─ârit, sl─âvit). Cf. lume, lum├«nare. Der. neol. ilumina, vb., din fr. iluminer; ilumina╚Ťi(un)e (var. pop. lumina╚Ťie), s. f. (ilumina╚Ťie; s─ârb─âtoare nocturn─â); ├«nlumina, vb. (a ilumina; a prinde culoare), din fr. enluminer; luminozitate, s. f., din fr. luminosit├ę. ÔÇô Din rom. provine ngr. ╬╗╬┐¤ů╬╝╬»╬Ż╬╣ ÔÇ×candel─â, lum├«n─âric─âÔÇŁ.
A LUMIN├ü ~├ęz 1. intranz. 1) (despre surse de lumin─â) A r─âsp├óndi lumin─â; a arde; a luci. 2) (despre g├ónduri, idei) A ap─ârea pe nea╚Öteptate ├«n minte. 2. tranz. 1) A supune ac╚Ťiunii unei surse de lumin─â (pentru a vedea mai bine). 2) fig. (persoane) A face s─â se lumineze. * ~ (cuiva) calea (sau drumul) a c─âl─âuzi (pe cineva). 3) fig. A face s─â capete cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi/sau deprinderi ├«ntr-un domeniu oarecare; a ├«nv─â╚Ťa; a instrui. /Din lumin─â
A SE LUMIN├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A deveni luminos; a se umple de lumin─â. * ~ de ziu─â a se face ziu─â. 2) (despre cer, timp) A deveni senin; a se ├«nsenina. * ~ a ploaie a c─âp─âta o lumin─â specific─â care preveste╚Öte ploaia. 3) (despre fa╚Ť─â, privire) A c─âp─âta o expresie de bucurie, exprim├ónd destindere. 4) fig. A ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â clar; a se clarifica; a se l─âmuri; a se edifica. /Din lumin─â
LUM├ŹN─é ~i f. 1) Radia╚Ťie electromagnetic─â, emis─â de un corp incandescent sau luminescent, care ac╚Ťioneaz─â asupra ochilor f─âc├ónd vizibil─â lumea ├«nconjur─âtoare. ~a soarelui. ÔŚŐ A se face ~ a se face ziu─â. Pe ~ la lumina zilei; dup─â ce s-a luminat de ziu─â sau ├«nainte de a ├«nsera. A vedea ~a zilei a) a avea vedere; b) a se na╚Öte. A vedea ~a tiparului a ap─ârea de sub tipar. (Limpede) ca ~a zilei absolut clar; de net─âg─âduit. 2) Surs─â, izvor care lumineaz─â. * A aprinde ~a a aprinde ceva de luminat. ~ electric─â iluminare pe baz─â de energie electric─â. 3) Deschiz─âtur─â din mijlocul irisului prin care p─âtrunde radia╚Ťia electromagnetic─â a corpurilor incandescente sau luminescente; pupil─â. ~a ochilor. 4) fig. De╚Öteptare a min╚Ťii. * A se face ~ ├«n capul (sau mintea) cuiva a deveni clar. 5) Deschidere liber─â ├«ntr-o construc╚Ťie. [G.-D. luminii] /Probabil din lume
lumin├á v. 1. a r─âsp├óndi lumin─â: soarele lumineaz─â p─âm├óntul; 2. a ╚Ťinea cuiva lumina: lumineaz─â-mi pe scar─â; 3. fig. a deschide mintea, a face s─â priceap─â: studiul lumineaz─â spiritul; 4. a c─âl─âuzi: m─â duc unde mÔÇÖo lumina D-zeu; 5. a distribui luminile ╚Öi umbrele, ├«ntrÔÇÖun tablou; 6. a se ├«nsenina: se lumineaz─â vremea; 7. a se rev─ârsa de ziu─â. [Lat. LUMINARE].
lumin─â f. 1. ceea ce lumineaz─â ╚Öi face obiectele vizibile: lumina de la soare p├ón─â la p─âm├ónt ajunge ├«n 8 1/4 minute; lumina ochiului, pupil─â; 2. (poetic) ochiu: ├«ngera╚Öi cu dulci lumini AL.; 3. lum├ónare, candel─â, lamp─â aprins─â: aduce╚Ťi o lumin─â; 4. p─âr╚Ťile luminate ├«ntrÔÇÖun tablou; 5. gaur─â prin care se d─â foc: lumina pu╚Ötii; 6. fig. tot ce lumineaz─â spiritul: lumina filozofiei; 7. pl. cuno╚Ötin╚Ťe: a recurge la luminile cuiva; 8. vileag, publicitate: a ie╚Öi, a scoate la lumin─â. [Vechiu-rom. lumin─â = lat. LUMINA].
lumin─â f., pl. ─ş (lat. *lumina ├«ld. l├║mina, pl. d. l├║men, l├║minis. V. lume). Raze pe care le r─âsp├«nde╚Öte soarele or─ş focu ╚Öi care fac ca ochiu s─â vad─â ce─şa ce e ├«naintea lu─ş. Lum├«nare, lamp─â, candel─â aprins─â: aduce╚Ť─ş o lumin─â. Mic─â deschiz─âtur─â pin care te u─ş╚Ť─ş pin vre-un instrument. Efecte de lumin─â imitate ├«ntrÔÇÖun tablo┼ş: opozi╚Ťiunea umbrelor ╚Öi a luminilor produc clar-obscuru. Cantitatea de lumin─â la o lamp─â: aceast─â lamp─â are 14 lumin─ş (lumineaz─â c├«t 14 lum├«n─âr─ş). Un pe╚Öte numit ╚Öi lumini╚Ť─â. Fig. Tot ce─şa ce lumineaz─â sufletu, ╚Ötiin╚Ť─â: lumina filosofii─ş, luminile ╚Ötiin╚Ťe─ş, a recurge la luminile cu─şva. Persoan─â foarte erudit─â: filosofi─ş ├«s ni╚Öte lumin─ş. Lumina och─şulu─ş, pupila och─şulu─ş. A ─şe╚Öi la lumin─â, a ap─ârea, a se ivi. A scoate la lumin─â, a ar─âta, a face s─â apar─â. E lumin─â, soarele sa┼ş lampa lumineaz─â. Pe lumin─â, ├«n timpu zile─ş.
lumin├ęz v. tr. (lat. l├║mino, -├íre). Da┼ş lumin─â, umplu de lumin─â: soarele lumineaz─â p─âm├«ntu. Fig. Ar─ât drumu: ne-am dus unde ne-a luminat el. Sf─âtu─şesc bine, deschid mintea: am f─âcut cum ne-a luminat el, ╚Öcoala te lumineaz─â. V. intr. Str─âlucesc, da┼ş lumin─â: lampa asta lumineaz─â bine. V. refl. unipers. Se lumineaz─â, 1. se face zi┼ş─â, 2. se ├«nsenineaz─â. Fig. Fa╚Ťa i se lumineaz─â, i se ├«nsenineaz─â, i se ├«nvesele╚Öte, ─şa expresiunea fericiri─ş. V. scap─âr.
lumina vb. v. CLARIFICA. DESCURCA. DESLU╚śI. ELUCIDA. EXPLICA. L─éMURI. LIMPEZI. PRECIZA.
LUMINA vb. 1. a arde. (Lampa ~ pînă tîrziu în camera lui.) 2. a scînteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre ~ în salon.) 3. a străluci, (reg.) a răza, a zări. (Soarele ~.) 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. a se însenina, a se limpezi, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Afară s-a mai ~.) 6.* (fig.) a se însenina. (S-a ~ cînd m-a văzut.)
lumina ochiului s. v. PUPIL─é.
lumină s. v. LUMÎNARE. WATT.
LUMINĂ s. 1. strălucire, (rar) străluminare, (înv. și pop.) vedere, (înv. și reg.) lume, (reg.) zare, (înv.) lucoare. (~ soarelui.) 2. lumină electrică = electricitate, energie electrică. (S-a întrerupt ~.)
lumin─â-de-p─âdure s. v. LICURICI.
LUMIN─é. Subst. Lumin─â, lumini╚Ť─â (dim.), luminare, lumin─â╚Ťie (rar), iluminare, iluminat, ilumina╚Ťie, luminat. Lumin─â natural─â; lumin─â polarizat─â; lumin─â electric─â; lumin─â rece; lumin─â monocromatic─â; lumin─â compus─â; lumin─â polarizant─â; lumin─â zodiacal─â. Luminozitate; luminescen╚Ť─â; fosforescen╚Ť─â, bioluminescen╚Ť─â, chemiluminescen╚Ť─â, fotoluminescen╚Ť─â (fiz.), fluorescen╚Ť─â. Refrac╚Ťie (fiz.); reflexie. Str─âlucire (rar), str─âluciu (rar), str─âluminare (rar), luminan╚Ť─â (fiz.); sclipire, sclipit, sclipitur─â, sclipeal─â (rar), reflex, sc├«nteiere, sticlire, lucire, luciu, lic─âr, lic─ârire, lic─ârit, lic─âri╚Ö (rar). Fulger, fulgerare, fulger─âtur─â (rar), str─âfulger─âtur─â; fulgura╚Ťie. R─âs─ârit, r─âs─ârire, rev─ârsarea zorilor, ivirea zorilor, zorit (rar), zori, faptul zilei. Surs─â de lumin─â; soare; lun─â, foc; lamp─â; bec; far. Raz─â de lumin─â, raz─â; fascicul luminos; iradia╚Ťie, iradiere. Lumen (fiz.). Lumenmetru. Optic─â. Optician. Foto- (fotocelul─â; fotochimie; fotocromie; fotoelement; fotoenergetic─â; fotometrie etc.). Adj. Luminos, luminat, iluminat, plin de lumin─â; lumin─âtor, luminescent, str─âlucitor, str─âlucit, fosforescent, fluorescent, lucitor, luciu, lucios, sclipitor, sclipicios (reg.), sticlitor, sticlos, sc├«nteietor, sc├«nteios (├«nv.), lic─âritor; fulgurant; iradiant. Optic. Foto- (fotochimic; fotoconductiv; fotoelectric; fotometric etc.). Vb. A lumina, a r─âsp├«ndi lumin─â, a emite lumin─â, a iradia, a fi luminos, a ilumina; a str─âlumina (rar); a str─âluci, a sclipi, a sc├«nteia, a sticli, a luci, a lic─âri; a fulgera, a str─âfulgera. A se lumina, a deveni luminos, a se umple de lumin─â. A rev─ârsa raze. A miji de ziu─â, a se zori (pop.), a zori de ziu─â, a se rev─ârsa (a se v─ârsa, a cr─âpa, a se cr─âpa, a se ivi, a se z─âri, a miji) zorile (zorii, zori de zi, zori de ziu─â); a da ├«n fapt de zori, a se cr─âpa de ziu─â, a se lumina de ziu─â, a se face ziu─â. V. diminea╚Ť─â, foc, surse de lumin─â.
alb-lum├şna z├şlei adj. ÔŚŐ ÔÇ×Lampa alb-lumina zilei, cu o culoare apropiat─â de lumina zilei.ÔÇŁ Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398)
an-lum├şn─â s. m. (astron.) Unitate de m─âsur─â pentru distan╚Ťele mari, echivalent─â cu distan╚Ťa str─âb─âtut─â de lumin─â ├«ntr-un an ÔŚŐ ÔÇ×Radio-astronomii de la Observatorul din Pulkovo au confirmat ipoteza c─â o parte ├«nsemnat─â a radiogalaxiilor coincide cu locul pe care se afl─â pe cer obiectele cu o luminozitate excep╚Ťional de mare ╚Öi care se afl─â la o distan╚Ť─â de c├óteva miliarde ani-lumin─â.ÔÇŁ Cont. 7 X 66 p. 8 (din an + lumin─â, dup─â fr. ann├ęe-lumi├Ęre; PR 1946; FC I 45, 48, 57, 58; DEX)
culo├íre-lum├şn─â s. f. ÔÖŽ 1. Culoare de o mare luminozitate ÔŚŐ ÔÇ×├Äncr├óng─âturile culorii-lumin─â reconsider─â [...] tehnici ╚Öi motive a c─âror putere eruptiv─â ÔÇô cumulat─â ├«ntr-un figurativ nostalgic ori polemic ÔÇô ├«╚Öi atest─â perenitatea.ÔÇŁ Luc. 18 II 67 p. 8. ÔÖŽ 2. Procedeu folosit de pictori ÔŚŐ ÔÇ×Mijlocul nou de lucru (acest termen devine impropriu) al pictorului este gama proiectoarelor cinematografice at├ót pentru ecrane plane c├ót ╚Öi pentru cele ad├ónci. Noul material se cheam─â culoare-lumin─â, cu o gam─â ╚Öi cu o putere incomparabile. Material extra-u╚Öor, u╚Öor de m├ónuit, pe care ├«l dilatezi, ├«l comprimi ╚Öi ├«l ╚Ötergi dup─â voie.ÔÇŁ R.lit. 11 X 73 p. 28; v. ╚Öi Cont. 4 VIII 67 p. 6 //din culoare + lumin─â//
lum├şn─â v├ęrde sint. s. (fig.) Aprobare ÔŚŐ ÔÇ×Domnul S. a primit lumin─â verde.ÔÇŁ R.l. 681/92 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Lumina verde dat─â arheologilor n-a surprins pe nimeni.ÔÇŁ Expres 29/94 p. 16. ÔŚŐ ÔÇ×Olandezul R.L. pare a fi ob╚Ťinut indispensabila lumin─â verde din partea americanilor, pentru a-i succeda lui W. Claes ├«n func╚Ťia de secretar general al NATO.ÔÇŁ R.l. 4 XI 95 p. 8 (dup─â fr. feu vert, engl. green light; R. Zafiu ├«n R.lit. 15/96, de unde am preluat ╚Öi citatul din 1992)
lum├şn─â, lumini, (lumnin─â, lumninea), s.f. ÔÇô 1. (reg.) Lum├ónare: ÔÇ×C├ónd e aproape de sf├ór╚Öit, omului de regul─â i se d─â s─â ╚Ťin─â o lumin─â ├«n m├ón─â, ce reprezint─â cur─â╚Ťenia sufleteasc─âÔÇŁ (B├órlea, 1924, II: 472). Conform obiceiului, la capul mortului trebuie s─â ard─â o lum├ónare pe toat─â perioada priveghiului (timp de trei zile), av├ónd credin╚Ťa c─â astfel sufletul acestuia va g─âsi drumul spre Lumea Cealalt─â. ÔÇ×├Än locu╚Ť de lumninele / ├Ämi pune╚Ťi patru nuieleÔÇŁ (Lenghel, 1962). Cre╚Ötinismul a preluat lum├ónarea ca element de cult din Antichitatea greac─â ╚Öi roman─â. Atestat cu acest sens ╚Öi ├«n Maramure╚Öul din dreapta Tisei. 2. Lumina ochiului = pupila (ALR, 1964: 39). ÔÇô Lat. *lumina < lat. lumen, luminis ÔÇ×lumin─â, claritateÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, Tiktin, cf. DER; DEX, MDA).
lum├şn─â, -i, (lumnin─â, lumninea), s.f. ÔÇô 1. Lum├ónare: ÔÇ×C├ónd e aproape de sf├ór╚Öit, omului de regul─â i se d─â s─â ╚Ťin─â o lumin─â ├«n m├ón─â, ce reprezint─â cur─â╚Ťenia sufleteasc─âÔÇŁ (B├órlea 1924 II: 472). Conform obiceiului, la capul mortului trebuie s─â ard─â o lum├ónare pe toat─â perioada priveghiului (timp de trei zile), av├ónd credin╚Ťa c─â astfel sufletul acestuia va g─âsi drumul spre Lumea Cealalt─â. ÔÇ×├Än locu╚Ť de lumninele / ├Ämi pune╚Ťi patru nuieleÔÇŁ (Lenghel 1962). Cre╚Ötinismul a preluat lum├ónarea ca element de cult din Antichitatea greac─â ╚Öi roman─â. 2. Lumina ochiului, pupila (ALR 1964: 39). ÔÇô Lat. lux ÔÇ×lumin─âÔÇŁ.
AN-LUM├ŹN─é s. m. Unitatea de m─âsur─â astronomic─â egal─â cu distan╚Ťa parcurs─â de lumin─â ├«ntr-un an tropic, adic─â 9.460 miliarde km.
FIAT LUX! (lat.) s─â se fac─â lumin─â! ÔÇô ÔÇ×GenezaÔÇŁ, I, 3. C─âp─ât├ónd un sens profan, aceste cuvinte au devenit deviza ra╚Ťiunii care lumineaz─â, alung├ónd ├«ntunericul ignoran╚Ťei.
LUMINA 1. Lac ├«n Delta Dun─ârii, ├«ntre bra╚Ťele Sulina ╚Öi Sf├óntu Gheorghe; 13,68 km2; vol.: 20,5 mil. m3. ├Ämpreun─â cu lacurile Ro╚Öu, V─âtafu, Iacob, Puiule╚Ť ╚Öi Puiu, cu care este legat prin canale, formeaz─â un complex lacustru. Piscicultur─â. 2. Com. ├«n jud. Constan╚Ťa, situat─â ├«n partea de E a Pod. Carasu, pe ╚Ť─ârmul de NV al L. Siutghiol; 6.662 loc. (2000). Fabric─â de nutre╚Ťuri concentrate. Cre╚Öterea porcinelor. Avicultur─â. P├ón─â ├«n 1990, satul L. a fost ├«n subordinea ad-tiv─â a ora╚Öului Ovidiu, iar din 1990, ├«mpreun─â cu satele Oituz ╚Öi Sibioara, a fost trecut ├«n categoria comunelor. P├ón─â la 1 ian. 1965, satul L. s-a numit Valea Neagr─â.
SOL LUCET OMNIBUS (lat.) Soarele lumineaz─â pentru to╚Ťi ÔÇô Petroniu, ÔÇ×SatyriconÔÇŁ, 99. Dicton latin afirm├ónd dreptul egal al tututor oamenilor de a se bucura de darurile naturale.
LUMIN─é subst. 1. Lumin─â Gh. (Cat). 2. Diminutiv, Lumini╚Ťa f., act. ╚Öi s. 3. Lumineni s. (Cat). 4. Luminata t. (Dm) ╚Öi Luminatul, Radul din Urla╚Ťi, 1661 (BCI V 200), < s─âpt─âmina luminat─â.
lum├şn─â, lumini s. f. 1. Complex de radia╚Ťii electromagnetice emise de corpuri incandescente, care impresioneaz─â ochiul omenesc. 2. Lum├ónare. 3. Fig. (Bis.) Simbol al luminii eterne, al izvorului vie╚Ťii, Iisus Hristos; lumina adev─ârat─â, speran╚Ťa, iubirea, via╚Ťa, bucuria ╚Öi adora╚Ťia noastr─â, amintindu-ne c─â ╚Öi noi suntem fii ai luminii. ÔŚŐ ÔÇ×Lumin─â lin─â...ÔÇŁ = una dintre cele mai vechi c├ónt─âri biserice╚Öti din timpul vecerniei, atribuit─â sf. martir Aftinoghen (ÔÇá311), prin care se pream─âre╚Öte Tat─âl ceresc, ├«ntruc├ót numai prin ├«ntruparea Fiului S─âu am ajuns la cunoa╚Öterea m─âririi dumnezeie╚Öti. 4. (├Än sintagma) Lumina ochiului = pupil─â. ÔÇô Din lume (├«nv.) ÔÇ×lumin─âÔÇŁ.
a face economie de lumin─â expr. (glum.) a dormi.
a face lumin─â expr. a l─âmuri / a clarifica o situa╚Ťie.
a îmbrăca în lumină expr. (în televiziune, cinematografie) a pregăti filmarea unui cadru.
a scoate la lumin─â expr. 1. a dezv─âlui, a expune. 2. a publica.
a vedea lumina tiparului expr. a fi tip─ârit, a fi editat.
a vedea lumina zilei expr. a se naște.
lumin─â s. f. sg. art. hot. (pop.) curent electric; lumin─â electric─â
vine lumina expr. (pop.) este ziua de plat─â a facturii la energia electric─â.

Lumin─â dex online | sinonim

Lumin─â definitie

Intrare: lumina
lumina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lumin─â
lumin─â 1 pl. -i substantiv feminin
lumin─â 2 pl. -e substantiv feminin
Intrare: Lumin─â
Lumin─â
Intrare: an-lumin─â
a.l. abreviere
an-lumin─â substantiv masculin
Intrare: zi-lumin─â
zi-lumin─â substantiv feminin