LUMÂNĂRÁR, lumânărari, s. m. Fabricant, negustor sau vânzător de lumânări. – Lumânare + suf. -ar.

LUMÂNĂRÁR, lumânărari, s. m. Fabricant, negustor sau vânzător de lumânări. – Lumânare + suf. -ar.

LUMÎNĂRÁR, lumînărari, s. m. Fabricant, negustor sau vînzător de lumînări. Săpunari și lumînărari de pe la Bărăție... – toți mînau înspre centrul orașului. D. ZAMFIRESCU, R. 5. A luat... niște sfeșnice mari de argint masiv ale lui jupîn Sfetcu lumînărarul. CARAGIALE, O. II 341.

lumânărár (rar) s. m., pl. lumânărári

lumânărár s. m., pl. lumânărári

LUMÂNĂRÁR s. (înv.) mungiu. (~ul face sau vinde lumânări.)

LUMÂNĂRÁR ~i m. înv. 1) Meșter care făcea lumânări. 2) Vânzător de lumânări. /lumânare + suf. ~ar

lumânărar m. cel ce face sau vinde lumânări.

lumînărár m. Fabricant saŭ vînzător de lumînărĭ. V. mungiŭ.

LUMÎNĂRAR s. (înv.) mungiu. (~ face sau vinde lumînări.)