Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru ludovic

L├ÜDOVIC, ludovici, s. m. Numele unei vechi monede de aur franceze, pus─â ├«n circula╚Ťie de Ludovic al XIII-lea, care a circulat ╚Öi ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne. ÔÇô Din n. pr. Ludovic.
L├ÜDOVIC, ludovici, s. m. Numele unei vechi monede de aur franceze, pus─â ├«n circula╚Ťie ├«ncep├«nd de la Ludovic al XIII-lea. (Fig.) Am f─âcut multe c─âs─âtorii ├«n via╚Ť─â, dar ├«ntotdeauna se m─ârit─â livada cu casa, ori pom─âtul cu gr─âdina sau ludovicii cu francii. CONTEMPORANUL, II 288.
l├║dovic s. m., pl. l├║dovici
l├║dovic s. m., pl. l├║dovici
Ludovic (Lajos) m. numele mai multor regi ai Ungariei: LUDOVIC I (cel Mare), rege al Ungariei (1342) și al Poloniei (1370), principe răsboinic și bun administrator, fu învins de Vladislav Basarab (1369): LUDOVIC II, rege al Ungariei și al Boemiei (1516-1526).
Ludovic (Luiz) I m. rege al Portugaliei, urm─â fratelui s─âu Pedro V (1838-1889) ╚Öi avu ca succesor pe fiul s─âu DON CARLOS, duce de Bragan╚Ťa. V. Carlos I.
Ludovic (Ludwig) m. numele mai multor ├«mp─âra╚Ťi ai Germaniei: LUDOVIC I (Debonarul), fiul lui Carol Magnu, avu s─â lupte contra propriilor s─âi fii (814-840); LUDOVIC II (cel June), rege al Italiei (855-875); LUDOVIC III (cel Orb), nepotul celui precedent (900-903); LUDOVIC IV (Copilul), ultimul ├«mp─ârat carlovingian, la a c─âruia moarte coroana deveni electiv─â (908-911); LUDOVIC V (Bavarezul), se lupt─â contra rivalilor si papilor (1314 -1347).
Ludovic (Louis) m. numele mai multor regi ai Fran╚Ťei: LUDOVIC (Debonarul), v. mai sus; LUDOVIC II (G├óngavul), muri pe nea╚Öteptate (863-882); LUDOVIC IV (Ultramarinul), se lupt─â cu Ungurii ╚Öi cu Normanzii (921-954); LUDOVIC V (Tr├óndavul), ultimul rege carlovingian (936-937); LUDOVIC VI (cel Gros), favoriz─â emanciparea comunelor ├«n Fran╚Ťa (1118-1137); Ludovic VII (cel June), lu─â parte la a doua cruciat─â (1137-1180); Ludovic IX (cel Sf├ónt), domni ├«nt├óiu sub regen╚Ťa mamei sale, Blanca de Castilia; ├«ntreprinse a ╚Öaptea cruciat─â, c├ónd r─âmase prizonier la Arabi; ├«ntors ├«n Fran╚Ťa, administra ╚Ťara cu ├«n╚Ťelepciune 20 de ani ╚Öi muri de cium─â la Tunis (1226-1270); LUDOVIC XI dete o lovitur─â de moarte feudalit─â╚Ťii (1461-1483); Ludovic XII (P─ârintele poporului), duce de Orleans, unicul reprezentant al ramurei Valois-Orleans (1462-1515); Ludovic XIII (cel Drept), fiul lui Henric IV, domni sub regen╚Ťa mamei sale Maria de Medicis ╚Öi av├ónd ca ministru pe cardinalul Richelieu (1610-1643); LUDOVIC XIV (cel Mare), fiul celui precedent ╚Öi succesorul s─âu sub regen╚Ťa mamei sale Ana de Austria; domnia sa ilustrat─â prin ministerele lui Mazarin ╚Öi Colbert, fu semnalat─â prin pacea din Vestfalia (1648), prin turbur─ârile Frondei (1652), prin tractatul din Aix-la-Chapelle (1668) si prin pacea din Nim├Ęgues (1679); ├«n interior, Ludovic XIV, rege absolut, lu─â sub protec╚Ťiunea sa literele, ╚Ötiin╚Ťele ╚Öi artele; el comise gre╚Öala de a revoca ├«n 1685 edictul din Nantes (1643-1715); LUDOVIC XV, care avu s─â sus╚Ťie r─âsboaiele de succesiune din Austria ╚Öi cel de ╚śapte ani (1710-1774); LUDOVIC XVI, mort pe e╚Öafod, victima Revolu╚Ťiunii (1774-1793); LUDOVIC XVIII, fratele lui Ludovic XVI, fu alungat de Napoleon ├«n 1814; ├«ntors, domni p├ón─â la moartea sa (1824); LUDOVIC-FILIP I, domni dela 1830-1848 (m. 1850).
*l├║dovic m. (d. numele lu─ş Ludovic XIII al Francii─ş). O veche monet─â de aur francez─â care valora 24 de livre ╚Öi care dateaz─â de la Ludovic (Louis) XIII. (Az─ş ├«n Francia se zice louis cu ├«n╚Ť. de ÔÇ×napoleonÔÇŁ, adic─â ÔÇ×20 de franc─şÔÇŁ).
L├ÜDOVIC (< n. pr. Ludovic) s. m. (├Än sec. 17-19 ├«n Fran╚Ťa) Moned─â de aur cu efigia lui Ludovic XIII ╚Öi succesorii s─âi.
LUDOVIC (LOUIS), numele a 18 regi ai Fran╚Ťei. Mai importan╚Ťi: L. I cel Pios, ├«mp─ârat (814-840). V. Ludovic, ├«mp─âra╚Ťi ╚Öi regi germani. 2. L. VI cel Gros (1108-1137). A promovat o politic─â de centralizare, restabilind ordinea ├«n domeniul regal (mai ales ├Äle-de-France). A luptat ├«mpotriva regelui Henric I al Angliei ╚Öi a ├«mp─âratului Henric V. 3. L. VII cel T├ón─âr (1137-1180). A condus, f─âr─â succes, a doua cruciad─â (1147-1149). ├Än 1152, ├«n urma divor╚Ťului de ducesa Ali├ęnor dAquitania ╚Öi a c─âs─âtoriei acesteia cu regele englez Henric II, a pierdut Aquitania. 4. L. VIII Leul (1223-1226). A luptat cu englezii, cucerind Poitou, Saintonge, Limousin, P├ęrigord ╚Ö.a. 5. L. IX cel Sf├ónt (1226-1270). A desf─â╚Öurat o politic─â de centralizare a statului, reorganiz├ónd justi╚Ťia, armata ╚Öi sistemul monetar. ├Än urma luptelor cu englezii, prin Pacea de la Paris (1259) a ob╚Ťinut Normandia, Anjou, Maine ╚Öi Poitou. A ├«ntreprins dou─â cruciade; a ╚Öaptea (1248-1254) ├«n Palestina, pentru a o elibera de sub domina╚Ťia Egiptului ╚Öi a opta (1270, ├«n Tunisia, unde moare de cium─â). Canonizat (1297), este comemorat la 25 aug. 6. L. XI (1461-1483). A ├«nt─ârit considerabil puterea regal─â central─â, ├«nfr├óng├ónd, cu ajutorul cantoanelor elve╚Ťiene, o coali╚Ťie a marilor seniori feudali francezi, ├«n frunte cu Carol Temerarul. ├Än urma Tratatului de la Arras (1482) a anexat ducatul Burgundiei. Adept al unei politici economice mercantiliste. 7. L. XII (1498-1515). Printr-o serie de r─âzboaie a urm─ârit s─â anexeze teritorii ├«n Italia, dar a fost ├«nfr├ónt. 8. L. XIII (1610-1643). A fost tutelat ├«n actele sale de autoritate monarhic─â de cardinalul Richelieu ╚Öi de mama sa, Maria de Medici. ├Än timpul s─âu, Fran╚Ťa a intrat ├«n R─âzboiul de 30 de Ani (1635). 9. L. XIV cel Mare (supranumit Regele Soare) (1643-1715). ├Än timpul minoratului s─âu (p├ón─â ├«n 1661), statul a fost condus de cardinalul Mazarin ╚Öi mama sa, Ana de Austria. Prin ├«n─âbu╚Öirea Frondei ╚Öi datorit─â activit─â╚Ťii unor colaboratori ilu╚Ötri, ca Mazarin, Louvois, Colbert, a netezit calea spre instaurarea absolutismului regal, care a atins apogeul ├«n timpul domniei lui (├«i este atribuit─â celebra expresie ÔÇ×statul sunt euÔÇŁ). ├Än 1685 a revocat Edictul din Nantes. A promovat o politic─â extern─â de anexiuni: R─âzboiul de Devolu╚Ťie ├«mpotriva Spaniei, ├«ncheiat cu Tratatul de la Aix-la-Chapelle (1668), r─âzboiul ├«mpotriva Olandei, ├«ncheiat prin Pacea de la Nijmegen (1678), r─âzboiul cu Liga de la Augsburg, terminat prin Tratatul de la Ryswick (1697), R─âzboiul pentru Succesiunea la Tronul Spaniei, sf├ór╚Öit cu tratatele de la Utrecht (1713) ╚Öi Rastatt (1714). Aceste r─âzboaie ╚Öi luxul Cur╚Ťii regale au ruinat Fran╚Ťa. ├Än timpul domniei lui au ├«nflorit artele, literatura ╚Öi ╚Ötiin╚Ťele (ÔÇ×secolul lui L. XIVÔÇŁ). 10. L. XV (1715-1774). Sub regen╚Ťa lui Filip II duce de Orl├ęans (1715-1723). ├Än prima parte a domniei sale se remarc─â guvernarea cardinalului de Fleury (1726-1743). A participat la R─âzboiul de Succesiune la Tronul Poloniei (1733-1735), la R─âzboiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748) ╚Öi la R─âzboiul de 7 Ani (1756-1763). 11. L. XVI (1774-1792). A ├«ncercat s─â st─âvileasc─â criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revolu╚Ťia Francez─â (1789-1794), condamnat ╚Öi ghilotinat (1793). 12. L. XVIII (1814-1815 ╚Öi 1815-1824). A promovat o politic─â intern─â de restaurare a privilegiilor pierdute ├«n timpul Revolu╚Ťiei Franceze ╚Öi a Imperiului. Unul dintre ini╚Ťiatorii Sfintei Alian╚Ťe. ├Än ultimii ani, sub influen╚Ťa ultraregali╚Ötilor condu╚Öi de Vill├Ęle, a intervenit ├«n Spania, ├«n─âbu╚Öind revolu╚Ťia de aici.
LUDOVIC, numele a doi regi ai Ungariei. Mai important: L. I de Anjou, rege al Ungariei (1342-1382) ╚Öi al Poloniei (1370-1382). A purtat numeroase r─âzboaie ├«mpotriva Regatului Neapolelui (1347-1348, 1350), Vene╚Ťiei (1357-1358), Letoniei (1371, 1372 ╚Öi 1377), a cucerit Dalma╚Ťia ╚Öi Croa╚Ťia ╚Öi a subordonat autorit─â╚Ťii sale Bulgaria, Bosnia ╚Öi Serbia.
LUDOVIC, numele a trei regi ai Bavariei din dinastia de Wittelsbach. Mai important: L. II (1864-1886). A luat parte la Războiul Austro-Prusian (1866) de partea Austriei, iar în 1870-1871 la Războiul Franco-Prusian de partea Prusiei. A sprijinit artele și muzica. Admirator și protector al lui R. Wagner. S-a sinucis.
LUDOVIC, numele mai multor regi ╚Öi ├«mp─âra╚Ťi germani. Mai importan╚Ťi: L. I cel Pios, rege al francilor ╚Öi ├«mp─ârat al Occidentului (814-840, ├«ncoronat ├«n 816). Domnia i-a fost tulburat─â de r─âscoala fiilor s─âi (Lothar, Pepin ╚Öi Ludovic Germanicul), provocat─â de problema succesiunii la tron. Detronat (830, 833) ╚Öi readus la tron. 2.L. II Germanicul, rege al Germaniei (843-876). ├Ämpreun─â cu fratele s─âu, Carol cel Ple╚Öuv, a ├«nfr├ónt pe Lothar I la Fontenoy (841). Prin tratatul de la Verdun (843) devine rege al p─âr╚Ťii de est a fostului Imperiu Carolingian. A luptat ├«n S Italiei ├«mpotriva longobarzilor. 2. L. IV de Bavaria, rege al Germaniei ╚Öi ├«mp─ârat (1314-1347, ├«ncoronat ├«n 1328), din dinastia Wittelsbach. S-a aflat, ├«ntre 1314 ╚Öi 1322, ├«n conflict cu Frederic de Austria, pe care l-a ├«nvins ╚Öi l-a luat prizonier ├«n b─ât─âlia de la M├╝hldorf (1322). A ├«ntreprins o campanie ├«n Italia (1327-1330), a cucerit Roma ╚Öi a instalat ├«n scaunul papal pe Pietro Rainalducci (antipapa Nicolae V).
LUDOVIC (Stilul ~), denumire dat─â unor stilul ├«n arhitectur─â, sculptur─â ╚Öi artele decorative ├«n Fran╚Ťa. Epocile de dezvoltare a unui stil nu se suprapun exact anilor de domnie a regelui al c─ârui nume ├«l poart─â. 1. Stilul L. al XIII-lea, ale c─ârui caracteristici apar din timpul domniei lui Henric al IV-lea, este o sintez─â a barocului european, tranzi╚Ťie de la Rena╚Ötere la epoca lui L. al XIV-lea. Arhitectura dominat─â de F.r Mansart ╚Öi de L. Le Vau, impune alternan╚Ťa pietrei cu c─âr─âmida. Sobriet─â╚Ťii cl─âdirilor li se opune bog─â╚Ťia artelor decorative ╚Öi crea╚Ťiile manufacturilor Savonnerie ╚Öi Gobelins. 2. Stilul L. al XIV-lea reprezint─â r─âspunsul clasicizat la barocul din restul Europei. Regele, numit Regele Soare, impune o decora╚Ťie somptuoas─â cl─âdirilor (Versailles, Luvru), realiz├óndu-se armonia ├«ntre decora╚Ťia arhitectural─â ╚Öi mobilier. 3. Stilul L. al XV-lea preia stilul rococo european, c─âruia ├«i imprim─â o not─â clasicizant─â. Gustul nu mai este al marilor palate, ci al apartamentelor ╚Öi re╚Öedin╚Ťelor confortabile, luminoase ╚Öi elegante. Liniile agitate ale mobilelor se vor simplifica, preg─âtind astfel epoca urm─âtoare. 4. Stilul L. al-XVI-lea este caracterizat printr-o larg─â inspira╚Ťie din arta antic─â greco-roman─â, bogat─â surs─â de elemente decorative. Sinteza, ├«n arhitectur─â, este reprezentat─â de Micul Trianon ╚Öi hotelurile particulare din Place de la Concorde, ridicate de Y. Gabriel.
LUDOVIC BONAPARTE v. Napoleon III.
LUDOVIC FILIP I (LOUIS-PHILIPPE I), rege al Fran╚Ťei (1830-1848), din familia Bourbon-Orl├ęans. Supranumit ÔÇ×regele-bancherÔÇŁ. A dob├óndit tronul ├«n urma Revolu╚Ťiei din iul. 1830. A promovat o politic─â conservatoare, av├ónd ca principal sfetnic pe Guizot. Pe plan extern, a ├«ncurajat tendin╚Ťele de expansiune colonial─â. ├Änl─âturat de Revolu╚Ťia din febr. 1848.
LUDOVIC MAURUL v. Sforza, Lodovico.

Ludovic dex online | sinonim

Ludovic definitie

Intrare: ludovic
ludovic substantiv masculin
Intrare: Ludovic
Ludovic