Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru lucr─âtoare

LUCR─éT├ôR, -O├üRE, lucr─âtori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. Care lucreaz─â, care munce╚Öte. 2. (Despre zile) ├«n care se lucreaz─â, de lucru. 3. (├«nv.; despre planta╚Ťiile de vie) Care d─â rod. ÔÖŽ (Despre mine) Care poate fi exploatat, care este ├«n activitate. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care munce╚Öte (├«ntr-un anumit domeniu); p. gener. orice om care munce╚Öte. ÔÇô Lucra + suf. -─âtor.
LUCR─éT├ôR, -O├üRE, lucr─âtori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. Care lucreaz─â, care munce╚Öte. 2. (Despre zile) ├Än care se lucreaz─â, de lucru. 3. (├Änv.; despre planta╚Ťiile de vie) Care d─â rod. ÔÖŽ (Despre mine) Care poate fi exploatat, care este ├«n activitate. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care munce╚Öte produc├ónd bunuri materiale; p. gener. orice om care munce╚Öte (├«ntr-un anumit domeniu). ÔÇô Lucra + suf. -─âtor.
LUCRĂTOÁRE s. f. (Transilv., Ban.) Atelier. Se vedea în lucrătoare, muncind cît șapte. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 32.
LUCR─éT├ôR1, -O├üRE, lucr─âtori, -oare, adj. 1. Care lucreaz─â, care munce╚Öte (mult, repede); activ, harnic. Fost-am fost la ╚Öez─âtoare, Unde-s fete lucr─âtoare. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 423. 2. (Despre zile) Care este destinat lucrului, ├«n care se lucreaz─â. Fusese un noroc c─â fond izbucnise ├«ntr-o zi lucr─âtoare. CAMIL PETRESCU, O. II 227. Era ├«ntr-o zi de s─ârb─âtoare, ╚Öi el umbla ├«mbr─âcat ca ├«n zi lucr─âtoare. SANDU-ALDEA, D. N. 183. Toat─â vara m-am rugat De boga╚Ťii cei din sat S─â-mi dea plugul ca s─â ar. Mi-a fost ruga ├«n zadar... S─âracul n-are soare, Nici zile de s─ârb─âtoare, Ci tot zile lucr─âtoare. ALECSANDRI, P. P. 169. 3. (├Änvechit, despre planta╚Ťii) Care poate fi lucrat, cultivat, care d─â rod. Erau puse spre v├«nzare... patru vii lucr─âtoare. FILIMON, C. 231. ÔÖŽ (Despre mine) Care poate fi exploatat, care este ├«n activitate. Pu╚Ťurile din care se scoate sare se ├«mpart ├«n ocne lucr─âtoare ╚Öi ocne p─âr─âsite. FILIMON, C. 302.
LUCR─éT├ôR2, -O├üRE, lucr─âtori, -oare, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care se ocup─â cu munca de produc╚Ťie a bunurilor materiale, p. ext. orice om care munce╚Öte. V. muncitor. Lucr─âtorii ╚Ötiin╚Ťifici ai Academiei R.P.R., folosind din plin cuceririle ╚Ötiin╚Ťei sovietice, s-au preocupat de asemenea de rezolvarea problemelor ╚Ötiin╚Ťifice legate de dezvoltarea industriei bunurilor de larg consum. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 5/2. Nu mai avea mult s─â ias─â lucr─âtoare. PAS, Z. I 123.
lucrătór (lu-cră-) adj. m., s. m., pl. lucrătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. lucrătoáre
lucrătoáre (atelier) s. f. (sil. -cră-), g.-d. art. lucrătórii; pl. lucrătóri
lucrătoáre (persoană) s. f. (sil.-cră-), g.-d. art. lucrătoárei; pl. lucrătoáre
lucrătór adj. m., s. m. (sil. -cră-), pl. lucrătóri; f. sg. și pl. lucrătoáre
LUCRĂTOÁRE s. v. atelier.
LUCRĂTÓR adj. (înv.) prost. (Zile ~oare și zile de sărbătoare.)
LUCRĂTÓR adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, productiv, roditor, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
LUCRĂTÓR s. v. muncitor.
Lucr─âtor Ôëá nelucr─âtor
LUCRĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care lucrează mult; harnic. 2) (despre zile) Care este de lucru. 3) (despre mine) Care poate fi exploatat. /a lucra + suf. ~tor
LUCRĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care lucrează într-un anumit domeniu, producând bunuri materiale; muncitor. /a lucra + suf. ~tor
lucrător a. și m. care lucrează: albine lucrătoare, lucrătorii binalei.
lucr─ât├│r, -o├íre adj. Care lucreaz─â, harnic, activ: om lucr─âtor. Subst. Muncitor, acela care tr─â─şe╚Öte lucr├«nd cu m├«nile: lucr─âtor─ş agricol─ş, industrial─ş. Albine lucr─âtoare, care nu-s tr├«ntor─ş, nic─ş regine, ci culeg m─şere. S. f., pl. or─ş. Ban. Atelier.
lucr─âtoare s. v. ATELIER.
LUCRĂTOR adj. (înv.) prost. (Zile ~ și zile de sărbătoare.)
lucrător adj. v. ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. PRODUCTIV. RODITOR. SILITOR. SÎRGUINCIOS. SÎRGUITOR. VREDNIC. ZELOS.
LUCRĂTOR s. muncitor, (înv.) uvrier. (~ într-o uzină.)
lucr─ât├│r s. m. Securist ÔŚŐ ÔÇ×Autorii recentelor confesiuni pro domo men╚Ťioneaz─â termeni precum ofi╚Ťeri de securitate, lucr─âtori (uit├ónd c─â lucr─âtor are la baz─â rus. politruk), cadre (ale Securit─â╚Ťii).ÔÇŁ Al. Niculescu, Ap. 8/95 p. 15 (din lucr─âtor [al Securit─â╚Ťii])
ASOCIA╚ÜIA GENERAL─é A LUCR─éTORILOR DIN ROM├éNIA, organiza╚Ťie muncitoreasc─â profesional─â de ajutor reciproc. A activat ├«ntre 1872-1873.
ASOCIA╚ÜIA GENERAL─é A LUCR─éTORILOR DIN TIMI╚śOARA, prima organiza╚Ťie muncitoreasc─â cu caracter politic din Rom├ónia. Creat─â ├«n 1868, a avut str├«nse leg─âturi cu Interna╚Ťionala I. Dizolvat─â ├«n 1872.
ASOCIA╚ÜIA LUCR─éTORILOR TIPOGRAFICI DIN BUCURE╚śTI, prima asocia╚Ťie profesional─â din Rom├ónia ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1858, sub numele de Casa de Prevedere ╚Öi Economii a Lucr─âtorilor Tipografi; s-a dezorganizat ├«n 1871. Reorganizat─â ├«n 1879 sub numele de De╚Öteptarea.
LUCR─éTORUL ROM├éN, gazet─â s─âpt─âm├ónal─â, organ al Asocia╚Ťiei generale a lucr─âtorilor din Rom├ónia. A ap─ârut la Bucure╚Öti (1872-1873), milit├ónd pentru ideea unirii lucr─âtorilor ├«n organiza╚Ťii muncitore╚Öti.

Lucr─âtoare dex online | sinonim

Lucr─âtoare definitie

Intrare: lucr─âtor (adj.)
lucr─âtor adjectiv
  • silabisire: -cr─â-
Intrare: lucr─âtoare
lucr─âtoare substantiv feminin
  • silabisire: -cr─â-
Intrare: lucr─âtoare
lucr─âtoare substantiv feminin
  • silabisire: -cr─â-