Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru lucern─â

LUC├ëRN─é s. f. Plant─â peren─â din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din c├óte trei foliole ╚Öi cu flori albastre-violacee, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Medicago sativa). [Var.: (reg.) lu╚Ťß║»rn─â, lu╚Ť├ęrn─â s. f.] ÔÇô Din germ. Luzerne.
LUȚÁRNĂ s. f. v. lucernă.
LUȚÉRNĂ s. f. v. lucernă.
LUC├ëRN─é s. f. Plant─â peren─â din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din c├óte trei foliole ╚Öi cu flori albastre-violacee, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Medicago sativa). [Var.: (reg.) lu╚Ťß║»rn─â, lu╚Ť├ęrn─â s. f.] ÔÇô Din germ. Luzerne.
LUȚÁRNĂ s. f. v. lucernă.
LUȚÉRNĂ s. f. v. lucernă.
LUC├ëRN─é s. f. Plant─â erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din c├«te trei foliole ╚Öi cu flori de culoare violet─â p├«n─â la purpuriu-├«nchis, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Medicago sativa). Dintre leguminoase, se cultiv─â pentru furaj trifoiul ╚Öi lucerna. BOTANICA 174. ÔÇô Variante: lu╚Ťß║»rn─â (C. PETRESCU, R. DR. 242), lu╚Ť├ęrn─â (SADOVEANU, E. 121) s. f.
LUȚÉRNĂ s. f. v. lucernă.
luc├ęrn─â s. f., g.-d. art. luc├ęrnei
luc├ęrn─â s. f., g.-d. art. luc├ęrnei
LUCÉRNĂ s. v. culbeceasă.
LUCÉRNĂ s.f. (Ant.; la greci și la romani) Corp de iluminat în care ardea o feștilă înmuiată în ulei. [< it., lat. lucerna].
LUCÉRNĂ s. f. (la greci și la romani) corp de iluminat în care ardea o feștilă înmuiată în ulei. (< lat. lucerna)
luc├ęrn─â (-ne), s. f. ÔÇô Plant─â (Medicago sativa). ÔÇô Var. lu╚Ťern─â. Fr. luzerne, var. germ. Luzern.
LUCÉRNĂ f. Plantă erbacee furajeră cu frunze compuse din foliole și flori de culoare violetă. [G.-D. lucernei] /<germ. Luzerne, fr. luzerne
lucern─â f. V. luzern─â.
*luc├ęrn─â f., pl. e (fr. luzerne, d. pv. luzerno, adic─â ÔÇ×lucitoareÔÇŁ, ca semin╚Ťele e─ş, d. luzir, a luci, infl. de it. lat. lucerna, lamp─â). Un fel de trifo─ş cultivat ca nutre╚Ť (medicago sativa). ÔÇô ╚śi lu╚Ťern─â (dup─â germ. rus.).
*lu╚Ť├ęrn─â, V. lucern─â.
trif├│─ş m. ca plant─â ╚Öi n., pl. ur─ş, ca marf─â (lat. tr─ş-f┼Ćlium, adic─â ÔÇ×cu tre─ş fo─şÔÇŁ, it. trifoglio, vfr. trefueil [nfr. tr├Ęfle, din latinu *trif┼Ćlum, vgr. triphyllon. V. trefl─â]). O plant─â leguminoas─â papilionacee cu frunzele desp─âr╚Ťite ├«n tre─ş frunzuli╚Ťe (trif├│lium). Alt─â plant─â, tot din familia asta, cu flor─ş alb─âstri─ş sa┼ş violete, foarte bun─â ca nutre╚Ť ╚Öi care se ma─ş nume╚Öte ╚Öi culbeceasc─â, ghizde─ş ╚Öi lucern─â (medic├ígo [falc├íta ╚Öi sativa]).
lucern─â s. v. CULBECEAS─é.
luc├ęrn─â, (lu╚Ťern─â, lu╚Ť─ârn─â), s.f. ÔÇô (bot.) Trifoi cultivat ca plant─â furajer─â (Medicago sativa). ÔÇô Din germ. Luzerne (DEX, MDA).
luc├ęrn─â, (lu╚Ťern─â, lu╚Ť─ârn─â), s.f. ÔÇô (bot.) Plant─â peren─â din familia leguminoaselor, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Medicago sativa). ÔÇô Din germ. Luzerne.
LUC├ëRN─é (< germ.) s. f. Plant─â furajer─â, peren─â, din familia leguminoaselor, cu l─âstari ├«nal╚Ťi p├ón─â la 120 cm, frunze trifoliate ╚Öi flori albastre-violacee (Medicago sativa). Este rezistent─â la ger ╚Öi secet─â, are o mare capacitate de produc╚Ťie ╚Öi o valoare nutritiv─â ridicat─â.
lucernă s. f. sg. fleacuri, lucruri neînsemnate.

Lucern─â dex online | sinonim

Lucern─â definitie

Intrare: lucern─â
lucern─â
lu╚Ťarn─â
lu╚Ťern─â