Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru lucarn─â

LUC├üRN─é, lucarne, s. f. Fereastr─â mic─â, amenajat─â ├«n acoperi╚Öul cu pant─â mare al unei construc╚Ťii, ├«n scopul lumin─ârii ╚Öi aerisirii podului sau a ├«nc─âperilor aflate la nivelul podului; bageac, bageac─â. ÔÖŽ (Rar) Ferestruic─â pe care se poate privi afar─â. ÔÇô Din fr. lucarne.
LUC├üRN─é, lucarne, s. f. Fereastr─â mic─â, amenajat─â ├«n acoperi╚Öul cu pant─â mare al unei construc╚Ťii, ├«n scopul lumin─ârii ╚Öi aerisirii podului sau a ├«nc─âperilor aflate la nivelul podului; bageac, bageac─â. ÔÖŽ (Rar) Ferestruic─â pe care se poate privi afar─â. ÔÇô Din fr. lucarne.
LUCÁRNĂ, lucarne, s. f. 1. Fereastră mică, verticală, în acoperișul unei case, pe unde pătrunde lumina în pod și prin care se poate ieși pe acoperiș. 2. (Rar) Ferestruică, de obicei rotundă, într-o ușă masivă, prin care se poate privi afară. În stînga, o ușă lucrată de stejar, cu o mică lucarnă de privit intrarea. CAMIL PETRESCU, T. II 223.
lucárnă s. f., g.-d. art. lucárnei; pl. lucárne
lucárnă s. f., g.-d. art. lucárnei; pl. lucárne
LUCÁRNĂ s.f. Fereastră mică pe acoperișul unei clădiri, care permite pătrunderea luminii în pod. [< fr. lucarne].
LUCÁRNĂ s. f. fereastră mică în acoperișul unei clădiri, care permite pătrunderea luminii în pod. (< fr. lucarne)
LUCÁRNĂ ~e f. 1) Fereastră mică în acoperișul unei case, care servește la iluminarea și aerisirea încăperilor, aflate la nivelul podului. 2) Fereastră mică prin care se poate privi în exterior. /<fr. lucarne
LUC├üRN─é (< fr.) s. f. Fereastr─â mic─â, deschis─â pe un versant de acoperi╚Ö, ├«n scopul lumin─ârii ╚Öi aerisirii spa╚Ťiului de sub ├«nvelitoare. Au ├«nceput s─â fie folosite din sec. 12 pe fle╚Öele clopotni╚Ťelor ╚Öi apar frecvent ├«n perioada Rena╚Öterii franceze ╚Öi ├«n arhitectura sec. 19. La unele cl─âdiri constituie un element arhitectonic decorativ.

Lucarn─â dex online | sinonim

Lucarn─â definitie

Intrare: lucarn─â
lucarn─â substantiv feminin