LP, LP-uri, s. n. Disc cu turația de 33 de rotații pe minut și cu durata între 25 și 30 de minute pe fiecare parte [Pr.: elpí] – Abr. din engl. L[ong] P[laying record].

LP (angl.) [cit. elpí] s. n., art. LP-ul; pl. LP-uri

LP s. n. (anglicism; muz.) Disc mare de 33 cm ◊ „«Selectivitate» este cuvântul-cheie în planificarea viitoarelor apariții de LP-uri.” Cont. 2 II 74 p. 10. ◊ „Pe lângă impactul minor al numelor străine în topuri mai observăm două caracteristici ale vieții muzicale franceze: discul mic (single) și nu LP-ul este unitatea «regină» a comerțului.” Săpt. 28 VI 74 p. 8; v. și 29 IX 78 p. 6; v. și fonotecat (1973) [pron. elpí] (abreviere din engl. L[ong] P[lay])

L.P., abreviere a loc. engl. long playing. V. disc.