lozincă definitie

13 definiții pentru lozincă

LOZÍNCĂ, lozinci, s. f. Formulare concisă și pregnantă a unei idei, destinată să rețină atenția și utilizată pentru propagandă politică, publicitate etc. ♦ Placardă, afiș etc. pe care se află o inscripție cu un astfel de conținut. – Din germ. Losung.
LOZÍNCĂ, lozinci, s. f. Formulare concisă și pregnantă a unei idei, destinată să rețină atenția și utilizată pentru propagandă politică, publicitate etc. ♦ Placardă, afiș etc. pe care se află o inscripție cu un astfel de conținut. – Din germ. Losung.
LOZÍNCĂ, lozinci, s. f. Formulare concisă și pregnantă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări pentru îndeplinirea unei sarcini de actualitate. Mișcarea mondială pentru menținerea și întărirea păcii a luat un avînt serios, desfășurîndu-se sub lozinca rezolvării problemelor litigioase pe calea tratativelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712. «Să cunoaștem Uniunea Sovietică» a fost lozinca celora care s-au adunat în «Arlus». SADOVEANU, C. 18. ♦ Placardă cu o astfel de chemare. În urma carului [alegoric] se înșirau alte sindicate cu lozinci. PAS, Z. IV 201.
lozíncă s. f., g.-d. art. lozíncii; pl. lozínci
lozíncă s. f., g.-d. art. lozíncii; pl. lozínci
LOZÍNCĂ s. deviză. (~ lor este: „Prin muncă spre mai bine!”)
LOZÍNCĂ s.f. Formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate. ♦ Placardă cu o astfel de chemare. [< germ. Losung].
LOZÍNCĂ s. f. formulare concisă a unei idei călăuzitoare, a unei chemări la îndeplinirea unei sarcini de actualitate. ◊ placardă, afiș etc. cu o astfel de chemare. (< germ. Lösung)
lozíncă (lozínci), s. f. – Parolă. Germ. Losung (Borcea 197; Tiktin), prin intermediul rus. lozung, cf. bg., sb. lozinka.
LOZÍNCĂ ~ci f. 1) Formulare care exprimă într-o formă clară și laconică o idee călăuzitoare sau o revendicare politică. 2) Placardă cu o astfel de adresare. /<germ. Losung
lozincă f. parolă, vorbă de recunoaștere între soldați. [Nemț. LOSUNG (din graiul cătanelor austriace].
lozíncă f., pl. ĭ (rus. lózung, bg. lozinka, d. germ. losung, lozincă). Parolă, cuvînt de recunoaștere între soldațĭ. Fig. Deviză, cuvînt care arată idealu cuĭva: lozinca luĭ e cinstea.
LOZINCĂ s. deviză. (~ lor este: „Prin muncă spre mai bine!”)

lozincă dex

Intrare: lozincă
lozincă substantiv feminin