Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru lotizare

LOTIZ├ü, lotizez, vb. I. Tranz. 1. A ├«mp─âr╚Ťi un teren ├«n loturi; a parcela. 2. A ├«mp─âr╚Ťi ├«n loturi, dup─â anumite criterii, o cantitate de material, o mul╚Ťime de obiecte etc. ÔÇô Lot + suf. -iza.
LOTIZ├üRE, lotiz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a lotiza. ÔÇô V. lotiza.
LOTIZ├ü, lotizez, vb. I. Tranz. 1. A ├«mp─âr╚Ťi un teren ├«n loturi; a parcela. 2. A ├«mp─âr╚Ťi ├«n loturi, dup─â anumite criterii, o cantitate de material, o mul╚Ťime de obiecte etc. ÔÇô Lot + suf. -iza.
LOTIZ├üRE, lotiz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a lotiza. ÔÇô V. lotiza.
lotizá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 lotizeáză
lotizáre (rar) s. f., g.-d. art. lotizắrii; pl. lotizắri
lotiz├í vb., ind. prez. 1 sg. lotiz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. lotize├íz─â
lotizáre s. f., g.-d. art. lotizării; pl. lotizări
LOTIZÁRE s. v. parcelare.
LOTIZ├ü vb. I. tr. (Rar) A ├«mp─âr╚Ťi ├«n loturi o cantitate de material sau un grup de obiecte. [Cf. fr. lotir].
LOTIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a lotiza ╚Öi rezultatul ei. [< lotiza].
LOTIZ├ü vb. tr. a ├«mp─âr╚Ťi un teren, o cantitate de material sau un grup de obiecte ├«n loturi. (dup─â fr. lotir)
A LOTIZ├ü ~├ęz tranz. rar (m─ârfuri, grupuri de oameni, obiecte) A ├«mp─âr╚Ťi ├«n loturi. /lot + suf. ~iza
LOTIZARE s. parcelare. (~ terenului.)
lotiz├íre s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«mp─âr╚Ťi terenul ├«n loturi ÔŚŐ ÔÇ×S-a luat m─âsura s─â se fac─â o lotizare clar─â ├«n fiecare comun─â a jude╚Ťului.ÔÇŁ R.l. 26 X 78 p. 2 (din lotiza; DEX, DN3)

Lotizare dex online | sinonim

Lotizare definitie

Intrare: lotiza
lotiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lotizare
lotizare substantiv feminin