Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru lornion

LORNI├ôN, lornioane, s. n. Ochelari plian╚Ťi, cu m├óner, pe care ├«i folosesc mai ales femeile; lorniet─â. ÔÖŽ (Rar) Ochelari fixa╚Ťi de nas cu ajutorul unui resort. ÔÇô Din fr. lorgnon.
LORNI├ôN, lornioane, s. n. (Fran╚Ťuzism) Ochelari plian╚Ťi cu m├«ner. ├Äl privi lung cu lornionul ei de aur. CAMIL PETRESCU, N. 50. O doamn─â ├«n v├«rst─â... o m─âsur─â prin lornion de jos ├«n sus. C. PETRESCU, C. V. 181. Ai adus vreo mantelic─â, vreo lorniet─â, vreun lornion? BOLLIAC, O. 167. ÔÖŽ Monoclu. Domni╚Öorul cu lornionul la ochi se ar─ât─â. BOLINTINEANU, O. 446. ÔÇô Pronun╚Ťat: -nion. ÔÇô Scris ╚Öi: lorgnon.
lornión (-nion) s. n., pl. lornioáne (-nioa-)
lornión s. n. (sil. -nion), pl. lornioáne (sil. -nioa-)
LORNI├ôN s. 1. pincenez. (╚śi-a prins pe nas ~ul.) 2. v. lorniet─â.
LORNIÓN s. v. monoclu.
LORNI├ôN s.n. Ochelari (plian╚Ťi) cu m├óner. ÔÖŽ Ochelari de prins pe nas. [Pron. lor-nion, pl. -oane. / < fr. lorgnon].
LORNI├ôN s. n. 1. ochelari care se prind pe nas cu un resort; pince-nez. 2. ochelari (plian╚Ťi) cu m├óner; fasamen. (< fr. lorgnon)
LORNIÓN, lornioane s.n. Lornietă (1).
lorni├│n (lornio├íne), s. n. ÔÇô Binoclu, ochelari prin╚Öi de nas. Fr. lorgnon. Cf. lorniet─â, s. f. (binoclu), din fr. lorgnette.
LORNIÓN ~oáne n. Ansamblu constituit din două lentile, care se fixează pe nas cu ajutorul unui resort și care apropie obiectele mărind imaginea. /<fr. lorgnon
lornion n. lunetă pentru un ochiu, ce se poartă atârnată de o panglică. (= fr. lorgnon).
LORNION s. lorniet─â. (~ pentru teatru.)
lornion s. v. MONOCLU.

Lornion dex online | sinonim

Lornion definitie

Intrare: lornion
lornion substantiv neutru
  • silabisire: -nion