lornetă definitie

16 definiții pentru lornetă

LORNÉTĂ s. f. v. lornietă.
LORNIÉTĂ, lorniete, s. f. Binoclu mic, folosit la spectacole. ♦ Lornion. [Var.: lornétă s. f.] – Din fr. lorgnette.
LORNÉTĂ s. f. v. lornietă.
LORNIÉTĂ, lorniete, s. f. Binoclu mic, folosit la spectacole. ♦ Lornion. [Var.: lornétă s. f.] – Din fr. lorgnette.
LORNÉTĂ s. f. v. lornietă.
LORNIÉTĂ, lorniete, s. f. (Franțuzism învechit; și în forma lornetă) Binoclu mic, adesea cu mîner; p. ext. lornion. Toate lornetele din sală se ațintiră spre acea lojă. ALECSANDRI, O. P. 131. Să-și cumpere ochelari sau lornetă cu care se uită obrăznicește prin toate lojele teatrului. NEGRUZZI, S. I 237. Singur ne-ncredințează, lorneta atîrnată, Este și mai streină, d-o formă minunată. ALEXANDRESCU, M. 268. – Pronunțat:: -nie-. – Variantă: lornétă s. f.
lorniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. lorniétei; pl. lorniéte
lorniétă s. f. (sil. -nie-), g.-d. art. lorniétei; pl. lorniéte[1]
LORNIÉTĂ s. lornion. (~ pentru spectacole.)[1]
LORNÉTĂ s.f. v. lornietă.
LORNIÉTĂ s.f. Binoclu mic pentru teatru; (p. ext.) lornion. [Pron. -nie-tă, var. lornetă s.f. / < fr. lorgnette].
LORNIÉTĂ s. f. binoclu mic de teatru; (p. ext.) lornion. (< fr. lorgnette)
LORNIÉTĂ, lorniete, s.f. 1. Ochelari plianți, cu mâner. 2. Binoclu mic, pentru teatru.[1]
LORNIÉTĂ ~e f. Binoclu mic folosit la vizionarea spectacolelor. [G.-D. lornietei; Sil. -nie-] /<fr. lorgnette[1]
lornietă f. ochian mic de teatru. (=fr. lorgnette).
LORNIE s. lornion. (~ pentru spectacole.)

lornetă dex

Intrare: lornietă
lornetă
lornietă substantiv feminin
  • silabisire: -nie-