Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru longitudine

LONGIT├ÜDINE, longitudini, s. f. Distan╚Ť─â ├«n grade, m─âsurat─â pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob ╚Öi primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele dou─â coordonate geografice. ÔŚŐ Longitudine cereasc─â = una dintre coordonatele ecliptice. ÔÇô Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis.
LONGIT├ÜDINE, longitudini, s. f. Distan╚Ť─â ├«n grade, m─âsurat─â pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob ╚Öi primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele dou─â coordonate geografice. ÔŚŐ Longitudine cereasc─â = una dintre coordonatele ecliptice. ÔÇô Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis.
LONGITÚDINE, longitudini, s. f. Unghiul format de meridianul unui punct de pe glob cu meridianul de la Greenwich, socotit meridian prim.
longit├║dine s. f., g.-d. art. longit├║dinii; pl. longit├║dini
longit├║dine s. f., g.-d. art. longit├║dinii; pl. longit├║dini
LONGIT├ÜDINE s.f. 1. Distan╚Ť─â unghiular─â a unui punct de pe glob fa╚Ť─â de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distan╚Ť─â unghiular─â a unui astru fa╚Ť─â de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo ÔÇô lungime].
LONGIT├ÜDINE s. f. pozi╚Ťie ├«n grade a unui punct de pe glob sau a unui astru fa╚Ť─â de un plan meridian de referin╚Ť─â. (< it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo)
LONGIT├ÜDINE ~i f. 1) Coordonat─â sferic─â a unui punct de pe suprafa╚Ťa terestr─â. 2) Distan╚Ť─â unghiular─â, m─âsurat─â ├«n grade, a unui punct de pe glob, fa╚Ť─â de primul meridian. /<fr. longitude, lat. longitudo, ~inis
longitudine f. distan╚Ťa unui loc socotit ├«n grade, ├«ntre meridianul acelui loc ╚Öi primul meridian: longitudinea oriental─â a Rom├óniei este de 10┬░(├«ntre 20┬░35ÔÇ▓ ╚Öi 30ÔÇ│,30ÔÇ▓), iar lungimea ei dela V. la E. e de ca. 800 km.
*longit├║dine f. (lat. longit├║do, -├║dinis). Distan╚Ťa de la un meridian convenit, care se nume╚Öte ÔÇ×primu meridianÔÇŁ, p├«n─â la un punct oare-care: primu meridian ├«n Francia e cel ce trece pin Paris.
LONGIT├ÜDINE (< fr., lat.) s. f. 1. Distan╚Ť─â ├«n grade, m─âsurat─â pe Ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct dat ╚Öi primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind ├«mpreun─â cu latitudinea cele dou─â coordonate geografice. L. se consider─â de la 0┬░ la 180┬░ pozitiv─â c─âtre vest (l. vestic─â sau occidental─â) ╚Öi negativ─â c─âtre est (l. estic─â sau oriental─â). V. grad de longitudine. 2. (ASTR.) L. cereasc─â = una dintre coordonatele ecliptice. V. coordonat─â. 3. L. geomagnetic─â = unghiul diedru format de planul meridianului geomagnetic, ce trece prin punctul dat de intersec╚Ťia suprafe╚Ťei P─âm├óntului cu planul meridianului geomagnetic ce trece prin polul geografic.

Longitudine dex online | sinonim

Longitudine definitie

Intrare: longitudine
longitudine substantiv feminin