lombarda definitie

14 definiții pentru lombarda

LOMBARDÁ, lombardez, vb. I. Tranz. A depune în gaj efecte publice, obiecte de valoare etc. ca garanție pentru un împrumut. – Din germ. lombardieren.
LOMBARDÁ, lombardez, vb. I. Tranz. A depune în gaj efecte publice, obiecte de valoare etc. ca garanție pentru un împrumut. – Din germ. lombardieren.
LOMBARDÁ, lombardez, vb. I. Tranz. A depune efecte publice ca gaj pentru garantarea unui împrumut.
lombárd1 (locuitor) adj. m., s. m., pl. lombárzi; adj. f., s. f. lombárdă, pl. lombárde
lombardá (a ~) vb., ind. prez. 3 lombardeáză
lombárd (locuitor) s. m., adj. m., pl. lombárzi; f. sg. lombárdă, g.-d. art. lombárdei, pl. lombárde
lombardá vb., ind. prez. 1 sg. lombardéz, 3 sg. și pl. lombardeáză
LOMBARDÁ vb. I. tr. A gaja efecte publice ca garanție pentru un împrumut. [< germ. lombardieren].
LOMBÁRD2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Lombardia. II. adj. ♦ arhitectură ~ă = arhitectură romană din nordul Italiei (în sec. XI); benzi ~e = benzi verticale în relief ușor care decorau zidurile exterioare ale primelor biserici romane; lezene (1). ◊ (s. n.) dialect italian vorbit în Lombardia. (< fr. lombard)
LOMBARDÁ vb. tr. a depune în gaj efecte publice, obiecte de valoare etc., drept garanție pentru un împrumut. (< germ. lombardieren)
Lombarzi m. pl. popor germanic care invadă Italia în sec. VI și fundă acolo un regat distrus de Carol Magnu în 774.
lombard, ritm ~, (engl. scotch snap; germ. lombardischer Geschmack; fr. manière lombarde; it. alla zoppa), ritm punctat cu accentul (II, 7) pe valoarea* scurtă, îndrăgit de compozitorii sec. 17-18, mai ales în Italia și Anglia. Se întâlnește în creația lui Caccini, Monteverdi, Frescobaldi, A. Scarlatti, Vivaldi, Blow, Purcell și alții. Un exemplu pregnant de l. se poate afla în Simfonia nr. 40 de Mozart (p. a II-a). Este cu deosebire caracteristic muzicii folc. ungurești.
LOMBÁRD (< germ., fr.) s. n. 1. Instituție de credit care acordă împrumuturi garantate cu obiecte sau titluri de valoare. Se mai numește casă de amanet. Apărută în sec. 15, în Franța, fiind organizată de cămătari originari din Lombardia. 2. Obiecte sau titluri de valoare depuse drept garanție pentru obținerea unui împrumut. ◊ Credit l. (overdraft) = formă de refinanțare cu totul specială, acordată de banca națională a unei țări băncilor pentru asigurarea plăților zilnice ale acestora; creditul acordat de băncile comerciale unor clienți, în limita și pentru termenul stabilit printr-un contract, pentru a asigura achitarea obligațiilor la timp (în cazul apariției situației de descoperire de cont).
LOMBARDO-VENEȚIAN, Regatul ~, regat format (1815) din Lombardia, Veneția și Friuli și atribuit Austriei de Congresul de la Viena. A fost desființat prin încorporarea Lombardiei (1859) și a Veneției (1866) la noul stat italian.

lombarda dex

Intrare: lombard (loc.) (adj.)
lombard loc. adjectiv
Intrare: lombarda
lombarda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: lombardă (loc.)
lombardă loc. substantiv feminin