Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru logic─â

L├ôGIC, -─é, logici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a demonstra╚Ťiei, al c─ârei obiect este stabilirea condi╚Ťiilor corectitudinii g├óndirii, a formelor ╚Öi a legilor generale ale ra╚Ťion─ârii corecte. ÔŚŐ Logic─â general─â = logic─â clasic─â, de tradi╚Ťie aristotelic─â, care studiaz─â formele logice fundamentale (no╚Ťiunea, judecata, ra╚Ťionamentul), precum ╚Öi principiile g├óndirii. Logic─â matematic─â (sau simbolic─â) = ramur─â a logicii care cerceteaz─â operatorii logici ╚Öi care are ca obiect aplicarea metodelor matematice ├«n domeniul logicii formale, ├«n electronic─â, cibernetic─â, lingvistic─â; logistic─â. Logic─â dialectic─â = concep╚Ťie filosofic─â a logicii de pe pozi╚Ťiile materialismului dialectic, care studiaz─â dialectica formelor logice, raportul lor cu con╚Ťinutul. 2. G├óndire just─â, ra╚Ťionament corect, consecvent ╚Öi temeinic. ÔÖŽ Fel de a g├óndi al cuiva. 3. Cerin╚Ť─â fireasc─â, temei ra╚Ťional, ra╚Ťiune. II. 1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); ra╚Ťional, just, ├«ntemeiat, corect. ÔŚŐ Cap logic = minte care g├ónde╚Öte ra╚Ťional; persoan─â care g├ónde╚Öte ├«ntemeiat, ra╚Ťional. 2. (Fiz., ├«n sintagma) Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit ├«n calculatoarele electronice, cu ajutorul c─âruia se pot efectua opera╚Ťii logice elementare. 3. (├Än sintagmele) Diagram─â (sau schem─â) logic─â = reprezentare grafic─â a unui algoritm; organigram─â. ÔÇô Din fr. logique.
L├ôGIC, -─é, logici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a demonstra╚Ťiei, al c─ârei obiect este stabilirea condi╚Ťiilor corectitudinii g├óndirii, a formelor ╚Öi a legilor generale ale ra╚Ťion─ârii corecte. ÔŚŐ Logic─â general─â = logic─â clasic─â, de tradi╚Ťie aristotelic─â, care studiaz─â formele logice fundamentale (no╚Ťiunea, judecata, ra╚Ťionamentul), precum ╚Öi principiile g├óndirii. Logic─â matematic─â (sau simbolic─â) = ramur─â a logicii care cerceteaz─â operatorii logici ╚Öi care are ca obiect aplicarea metodelor matematice ├«n domeniul logicii formale, ├«n electronic─â, cibernetic─â, lingvistic─â; logistic─â. Logic─â dialectic─â = concep╚Ťie filozofic─â a logicii de pe pozi╚Ťiile materialismului dialectic, care studiaz─â dialectica formelor logice, raportul lor cu con╚Ťinutul. 2. G├óndire just─â, ra╚Ťionament corect, consecvent ╚Öi temeinic. ÔÖŽ Fel de a g├óndi al cuiva. 3. Cerin╚Ť─â fireasc─â, temei ra╚Ťional, ra╚Ťiune. II. 1. Adj. Potrivit cu regulile logicii (I); ra╚Ťional, just, ├«ntemeiat, corect. ÔŚŐ Cap logic = minte care g├ónde╚Öte ra╚Ťional; persoan─â care g├ónde╚Öte ├«ntemeiat, ra╚Ťional. 2. (Fiz., ├«n sintagma) Circuit logic = circuit electronic sau electromecanic folosit ├«n calculatoarele electronice, cu ajutorul c─âruia se pot efectua opera╚Ťii logice elementare. 3. (├Än sintagmele) Diagram─â (sau schem─â) logic─â = reprezentare grafic─â a unui algoritm; organigram─â. ÔÇô Din fr. logique.
L├ôGIC, -─é, logici, -e, adj. Conform, potrivit cu regulile logicii, de acord cu logica. Versurile... s├«nt frumoase, imaginele logice, ├«nl─ân╚Ťuirea ideilor logic─â. MACEDONSKI, O. I 83. Critica bun─â... trebuie s─â fie logic─â. RUSSO, S. 5. ÔŚŐ (Adverbial) Se for╚Ťa... s─â argumenteze str├«ns ╚Öi logic ├«ntreg procesul ╚Öi ap─ârarea de care avea nevoie. BART, S. M. 77. ÔŚŐ Cap logic = minte care g├«nde╚Öte ├«n mod logic, ├«n conformitate cu regulile logicii. S├«nt fericit ╚Öi nici o grij─â n-am... Dac-a╚Ö fi fost ╚Öi eu un cap mai logic, De mult din capital─â m─â mutam. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 126.
L├ôGIC─é s. f. 1. ╚śtiin╚Ťa formelor ╚Öi legilor g├«ndirii. ÔŚŐ Logic─â matematic─â (sau simbolic─â) = ramur─â a logicii care are ca obiect aplicarea metodelor matematice ├«n domeniul logicii formale, ├«nlocuind nota╚Ťiile verbale ale termenilor, leg─âturilor ╚Öi opera╚Ťiilor logice prin nota╚Ťii simbolice ╚Öi prin formule alc─âtuite din aceste nota╚Ťii, asemenea formulelor algebrice. 2. G├«ndire just─â, ra╚Ťionament consecvent ╚Öi temeinic. Ioana (sigur─â, tare pe logica argumentului ei. ├Äl urm─âre╚Öte pe Marin tot timpul ca s─â vad─â ce efect ob╚Ťine): Nu spune absurdit─â╚Ťi! BARANGA, I. 184. Am admirat bog─â╚Ťia de cuno╚Ötin╚Ťe... logica puternic─â cu care autorul ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â credin╚Ťele ╚Öi cercet─ârile lui de critic. VLAHU╚Ü─é, O. A. 228. Studia istoriei neamului rom├«n ne va spune de unde vine limba noastr─â ╚Öi ce trebuie s─â fie dup─â logic─â acea limb─â. RUSSO, S. 51. ÔÖŽ Fel de a g├«ndi. Are o logic─â bizar─â. 3. Cerin╚Ť─â fireasc─â, temei ra╚Ťional. Generaliz├«nd prin imagini artistice realiste laturile esen╚Ťiale ale vie╚Ťii sociale, artistul oglinde╚Öte logica procesului istoric, sco╚Ť├«nd la iveal─â vechiul, ceea ce ╚Öi-a tr─âit traiul ÔÇô ╚Öi noul, ceea ce se na╚Öte ├«n acest proces. V. ROM. mai 1953, 203. Unde ne-a trebui un cuv├«nt, nevoia ├«l va iscodi, nu dup─â sistema cut─âruia sau cut─âruia, dar dup─â logica limbii. RUSSO, S. 37.
l├│gic adj. m., pl. l├│gici; f. l├│gic─â, pl. l├│gice
l├│gic─â s. f., g.-d. art. l├│gicii; pl. l├│gici
l├│gic adj. m., pl. l├│gici; f. sg. l├│gic─â, pl. l├│gice
l├│gic─â s. f., g.-d. art. l├│gicii; pl. l├│gici
L├ôGIC adj., adv. 1. adj. ra╚Ťional. (Judecat─â ~.) 2. adj., adv. coerent, (fig.) legat. (Bine ╚Öi ~ vorbe╚Öte; vorbire ~.) 3. adj. v. fundamentat.
L├ôGIC─é s. 1. logic─â matematic─â v. logic─â simbolic─â; logic─â simbolic─â logistic─â, logic─â matematic─â. 2. coeren╚Ť─â, noim─â, sens, ╚Öir. (Vorbe╚Öte f─âr─â ~.) 3. v. justificare.
OPERATOR LÓGIC s. (LOG.) conector, functor.
Logic Ôëá absurd, alogic, nelogic, ilogic
L├ôGIC, -─é adj. 1. Conform regulilor logicii; ra╚Ťional; just, ├«ntemeiat. 2. (Fiz.) Circuit logic = circuit folosit ├«n calculatoarele electronice pentru opera╚Ťii logice elementare. [Cf. fr. logique].
L├ôGIC─é s.f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a demonstra╚Ťiei, a formelor ╚Öi a legilor g├óndirii, ale ra╚Ťion─ârii juste. ÔŚŐ Logic─â matematic─â (sau simbolic─â) = ramur─â a logicii care folose╚Öte ├«n cercetare procedeul logic-matematic; logistic─â. ÔŚŐ Logic─â a ╚Ötiin╚Ťei = disciplin─â care cerceteaz─â produsele activit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. G├óndire just─â, ra╚Ťionament temeinic. 3. Cerin╚Ť─â fireasc─â, temei, ra╚Ťiune. [Gen. -cii. / cf. fr. logique, it., lat. logica, < gr. logos ÔÇô ra╚Ťiune].
L├ôGIC, -─é I. adj. 1. conform regulilor logicii; ra╚Ťional; just, ├«ntemeiat. 2. circuit ~ = circuit ├«n calculatoarele electronice pentru opera╚Ťii logice elementare. 3. (inform.) schem─â ~─â = reprezentare grafic─â a unui algoritm ├«n vederea program─ârii; logigram─â. II. s. f. 1. ╚Ötiin╚Ť─â a demonstra╚Ťiei care studiaz─â formele ╚Öi legile g├óndirii, ale ra╚Ťion─ârii corecte. ÔÖŽ ~ simbolic─â (sau matematic─â) = ramur─â a logicii care folose╚Öte ├«n cercetare procedeul logico-matematic; logistic─â; ─â ╚Ötiin╚Ťei = disciplin─â care cerceteaz─â produsele activit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. g├óndire just─â, ra╚Ťionament corect, temeinic. 3. cerin╚Ť─â fireasc─â, temei, ra╚Ťiune. (< fr. logique)
l├│gic─â s. f. ÔÇô Ra╚Ťionament corect. ÔÇô Var. (├«nv.) loghica. Fr. logique ╚Öi mai ├«nainte (sec. XVIII) din ngr. ╬╗╬┐╬│╬╣¤░╬«. ÔÇô Der. logic, adj., din fr. logique. nelogic, adj. (ilogic).
L├ôGIC ~c─â (~ci, ~ce) ╚Öi adverbial Care ╚Ťine de logic─â; propriu logicii; ra╚Ťional. /<fr. logique
L├ôGIC─é f. 1) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul formelor ╚Öi legilor fundamentale ale g├óndirii. 2) Manual ├«n care sunt expuse elementele de baz─â ale acestei ╚Ötiin╚Ťe. 3) Modalitate de a g├óndi; fel de a ra╚Ťiona. 4) Ra╚Ťiune coerent─â, consecvent─â ╚Öi temeinic─â. 5) Temei firesc al unei ac╚Ťiuni. [G.-D. logicii] /<fr. logique, lat. logica
logic a. conform logicei.
logic─â f. 1. ╚Ötiin╚Ťa ra╚Ťionamentului; 2. oper─â ce trateaz─â despre aceast─â ╚Ötiin╚Ť─â: logica lui Aristotele; 3. dispozi╚Ťiune de a ra╚Ťiona just; 4. ╚Öir ├«n idei: carte scris─â cu mult─â logic─â.
*l├│gic, -─â adj. (vgr. logik├│s, d. l├│gos, cuv├«nt, ra╚Ťiune). Conform logici─ş: ra╚Ťionament logic. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care ╚Ötie logica sa┼ş care ra╚Ťioneaz─â cu metod─â (logician). S. f., pl. ─ş, e. ╚śtiin╚Ťa de a ra╚Ťiona bine: Aristotele a formulat principiile logici─ş. Carte care cuprinde aceast─â ╚Ötiin╚Ť─â: logica lu─ş Aristotele. Dispozi╚Ťiunea de a ra╚Ťiona bine: logica natural─â. Ra╚Ťionament, metod─â: aceast─â carte nÔÇÖare logic─â. Fig. Mod particular de a judeca, de a ra╚Ťiona: logica lu─ş e ÔÇ×scoal─â-te tu ca s─â ╚Öed e┼şÔÇŁ. Adv. ├Än mod logic: a vorbi logic.
LOGIC adj., adv. 1. adj. ra╚Ťional. (Judecat─â ~.) 2. adj., adv. coerent, (fig.) legat. (Bine ╚Öi ~ vorbe╚Öte; vorbire ~.) 3. adj. fundamentat, ├«ndrept─â╚Ťit, ├«ntemeiat, just, justificat, legitim, motivat, serios, temeinic, (livr.) ├«ndrituit, (fig.) binecuv├«ntat. (Un motiv ~.)
LOGIC─é s. 1. logic─â matematic─â = logistic─â, logic─â simbolic─â; logic─â simbolic─â = logistic─â, logic─â matematic─â. 2. coeren╚Ť─â, noim─â, sens, ╚Öir. (Vorbe╚Öte f─âr─â ~.) 3. justificare, motivare, noim─â, ra╚Ťiune, rost, sens, temei. (Nu v─âd ~ acestei decizii.)
OPERATOR LOGIC s. (LOG.) functor.
LÓGIC, -Ă adj. (cf. fr. logique): în sintagmele ordine logică și subiect logic (v.).

Logic─â dex online | sinonim

Logic─â definitie

Intrare: logic
logic adjectiv
Intrare: logic─â
logic─â substantiv feminin