loggia definitie

6 definiții pentru loggia

LÓGGIA s. f. v. logie.
LÓGGIA s. f. 1. Galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă către exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi. 2. Construcție de tipul loggiei (1), independentă sau aparținând parterului unei clădiri, servind și ca tribună. ♦ Balcon mărginit cu panouri, construit pentru a proteja încăperile de arșiță. [Pr.: logia] – Cuv. it.
lóggia s. f. [ggi pron. gi], g.-d. art. lóggiei; pl. lóggii, art. lóggiile (sil. -gi-i-)
LÓGGIA s.f. 1. Încăpere sau galerie la etajul unei clădiri, deschisă spre exterior prin intermediul unei coloane. ♦ Balcon mărginit de panouri pline sau traforate, care împiedică pătrunderea directă a soarelui. 2. Serie celebră de 52 de fresce pictate de Rafael într-o galerie a Vaticanului. [Pron. -gi-a-, var. logie s.f., gen. -iei. / < it. loggia].
LÓGGIA [LO-GI-] s. f. 1. galerie la etajul unei clădiri, deschisă spre exterior prin intermediul unei coloane. ◊ balcon mărginit de panouri pline sau traforate, care împiedică pătrunderea directă a soarelui. 2. serie celebră de 52 de fresce pictate de Rafael într-o galerie a Vaticanului. (< it. loggia)
LÓGGIA (cuv. it.) s. f. 1. Galerie încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă spre exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane (ex. l. palatului Mogoșoaia). 2. Construcție de tipul l. (1), independentă sau aparținând parterului unei clădiri; inițial a servit ca tribună (ex. l. dei Lanzi din Florența, l. campanilei bisericii San Marco din Veneția).

loggia dex

Intrare: loggia
loggia substantiv feminin
  • pronunție: ggi pr. gi