Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru logaritm

LOGAR├ŹTM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit num─âr pozitiv, numit baz─â, spre a ob╚Ťine num─ârul dat. ÔŚŐ Logaritm zecimal = logaritm a c─ârui baz─â este num─ârul 10. Tabl─â (sau tabel─â) de logaritmi = (carte cuprinz├ónd) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. ÔÇô Din fr. logarithme.
LOGAR├ŹTM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit num─âr pozitiv, numit baz─â, spre a ob╚Ťine num─ârul dat. ÔŚŐ Logaritm zecimal = logaritm a c─ârui baz─â este num─ârul 10. Tabl─â (sau tabel─â) de logaritmi = (carte cuprinz├ónd) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. ÔÇô Din fr. logarithme.
LOGAR├ŹTM, logaritmi, s. m. (Mat.) Puterea la care trebuie ridicat un num─âr special ales (numit baza sistemului) spre a ob╚Ťine un num─âr dat. Logaritmul lui 64, ├«n baza 4, este 3, fiindc─â 64 = 43. Ôľş Era savant ╚Öi eu socot C─â pricepea filozofie ╚śi logaritmi ÔÇô cine mai ╚Ötie. CO╚śBUC, P. II 255. ÔŚŐ Logaritm zecimal = logaritm a c─ârui baz─â este num─ârul 10. Logaritmul zecimal al lui 100 este 2. Ôľş Logaritm natural (sau neperian) = logaritm a c─ârui baz─â este ┬źe┬╗, reprezent├«nd num─ârul 2,7182818284... Tabl─â (sau tabel─â) de logaritmi = tabloul (sau cartea cuprinz├«nd tablourile) logaritmilor, cu ajutorul c─âruia se pot calcula logaritmii tuturor numerelor.
logar├ştm s. m., pl. logar├ştmi
logar├ştm s. m., pl. logar├ştmi
LOGAR├ŹTM s.m. (Mat.) Putere la care trebuie ridicat un anumit num─âr (numit baz─â) pentru a ob╚Ťine un num─âr dat. ÔŚŐ Logaritm zecimal = logaritm av├ónd ca baz─â num─ârul 10. [< fr. logarithme, cf. gr. logos ÔÇô propor╚Ťie, arithmos ÔÇô num─âr].
LOGAR├ŹTM s. m. (mat.) putere la care trebuie ridicat un anumit num─âr (baz─â) pentru a ob╚Ťine un num─âr dat. ÔÖŽ ~ zecimal = logaritm av├ónd ca baz─â num─ârul 10. (< fr. logarithme)
LOGAR├ŹTM ~i m. mat. Putere la care urmeaz─â s─â fie ridicat un anumit num─âr pozitiv (numit baz─â) pentru a ob╚Ťine num─ârul dat. ÔŚŐ Tabel─â de ~i tabel─â ├«n care se dau logaritmii unor numere cu ajutorul c─ârora se poate afla logaritmul tuturor celorlalte numere. /<fr. logarithme
logaritm m. numere cari, substituindu-se altora date ├«ntrÔÇÖo chestiune, pot ├«nlocui ├«nmul╚Ťirea cu o adunare ╚Öi ├«mp─âr╚Ťirea cu o sc─âdere: table de logaritmi.
*logar├ştm m. (vgr. l├│gos, cuv├«nt, ╚Öi arithm├│s, num─âr). Mat. Num─âr luat ├«ntrÔÇÖo progresiune aritmetic─â ╚Öi care r─âspunde unu─ş num─âr luat ├«ntrÔÇÖo progresiune geometric─â: logaritmi─ş a┼ş fost inventa╚Ť─ş de Sco╚Ťianu Napier (ÔÇá 1617).
logaritm (< fr. logarithme) (MAT.) Puterea la care trebuie ridicat un num─âr numit baz─â, pentru a ob╚Ťine un alt num─âr dat (ex. logaritmul num─ârului 1.000 ├«n baza 10 este 3, deoarece 103 = 1.000; se scrie log10 1000 = 3). ├Än acustica* muzical─â se utilizeaz─â bazele 10, 2 ╚Öi 21/12. Calculul cu logaritmi se aplic─â ├«n opera╚Ťiile matematice efectuate asupra sunetelor* ╚Öi intervalelor* (m─âsurare, adunare, sc─âdere, determinare a frecven╚Ťei* unui sunet plec├ónd de la aceea cunoscut─â a altui sunet, temperare* egal─â etc.). Aceast─â aplica╚Ťie permite crearea unei imagini mai sesizabile a valorii intervalelor dec├ót aceea oferit─â de frac╚Ťii ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, simplific─â, ╚Öi u╚Öureaz─â calculele (ex.: adunarea a dou─â intervale, ├«n loc s─â fie operat─â ├«nmul╚Ťind cele dou─â rapoarte supraunitare ale frecven╚Ťelor sunetelor respective, se efectueaz─â prin adunarea logaritmilor acestor rapoarte, ceea ce este mai simplu ╚Öi mai conform cu sim╚Ťul comun). Justificarea folosirii calculului cu logaritmi se bazeaz─â pe proprietatea logaritmic─â a organului auditiv (v. auz) exprimat─â prin legea fiziol. general─â Weber-Fechner (1884); m─ârimea unei senza╚Ťii variaz─â ├«n raport cu logaritmul excita╚Ťiei (iar nu direct propor╚Ťional cu m─ârimea acesteia). Urechea traduce prin logaritmi valorile frecven╚Ťelor sunetelor sau, altfel spun├ónd, senza╚Ťia de ├«n─âl╚Ťime (1) a sunetelor variaz─â cu logaritmul frecven╚Ťelor lor. Natura ÔÇ×opereaz─âÔÇŁ deci ├«n acest domeniu cu logaritmi ca ╚Öi ├«n cazul sunetului (v. fon). Aplicarea calcului cu logaritmi a permis ╚Öi instituirea unor sisteme de unit─â╚Ťi de m─âsur─â intervalice (v. cent ╚Öi savart). ÔÖŽ Logaritmii, inventa╚Ťi ├«n 1614 de baronul sco╚Ťian J. Neper (sau Napier), au fost cur├ónd aplica╚Ťi ├«n matematica acusticii muzicale, mai ├«nt├ói (probabil) de N. Mercator (N. Kauffmann). L. Euler a utilizat logaritmii ├«n baza 2, mai convenabili din unele puncte de vedere, ├«n locul logaritmilor zecimali (├«n baza 10). H. Bellermann a calculat tabela cu logaritmi ├«n baza 21/12, baz─â de care s-a servit J.A. Ellis pentru a propune adoptarea unit─â╚Ťii de m─âsur─â cent*. Nu prezint─â interes practic sistemul de logaritmi ├«n baza 21/1000, propus de A. von Oettingen.
LOGAR├ŹTM (< fr. {i}; {s} gr. logos ÔÇ×raportÔÇŁ + arithmos ÔÇ×num─ârÔÇŁ) s. m. Logaritmul unui num─âr = puterea la care trebuie ridicat un anumit num─âr pozitiv, numit baz─â, pentru a ne da num─ârul dat. L. neperian = l. a c─ârui baz─â este num─ârul transcendent e (e = 2,718...). L. zecimal = l. a c─ârui baz─â este num─ârul 10.

Logaritm dex online | sinonim

Logaritm definitie

Intrare: logaritm
logaritm substantiv masculin