Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru local

LOC├üL, -─é, (1) localuri, s. n., (2) locali, -e, adj. 1. S. n. Cl─âdire sau grup de ├«nc─âperi de utilitate public─â (ocupate de o ├«ntreprindere, de o institu╚Ťie etc.). ÔÖŽ Sal─â special amenajat─â unde se serve╚Öte publicului m├óncare sau b─âutur─â; restaurant, birt, bodeg─â. 2. Adj. Particular ╚Öi caracteristic pentru un anumit loc; privitor la un loc determinat; dintr-un anumit loc. ÔŚŐ Autorit─â╚Ťi locale = autorit─â╚Ťi care exercit─â func╚Ťii administrative pe un teritoriu restr├óns, delimitat, potrivit ├«mp─âr╚Ťirii teritoriale a statului. Resurse locale = resurse ale unei ├«ntreprinderi provenind din posibilit─â╚Ťi proprii sau de pe teritoriul restr├óns pe care se afl─â ea. Tratament local = tratament care se aplic─â direct pe locul bolnav. Anestezie local─â = anestezie f─âcut─â numai la partea corpului care trebuie supus─â unei interven╚Ťii chirurgicale. 3. Adj. (Mat.) Referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spa╚Ťiu. ÔÇô Din fr. local.
LOC├üL, -─é, (1) localuri, s. n., (2) locali, -e, adj. 1. S. n. Cl─âdire sau grup de ├«nc─âperi de utilitate public─â (ocupate de o ├«ntreprindere, de o institu╚Ťie etc.). ÔÖŽ Sal─â special amenajat─â unde se serve╚Öte publicului m├óncare sau b─âutur─â; restaurant, birt, bodeg─â. 2. Adj. Particular ╚Öi caracteristic pentru un anumit loc; privitor la un loc determinat; dintr-un anumit loc. ÔŚŐ Autorit─â╚Ťi locale = autorit─â╚Ťi care exercit─â func╚Ťii administrative pe un teritoriu restr├óns, delimitat, potrivit ├«mp─âr╚Ťirii teritoriale a statului. Resurse locale = resurse ale unei ├«ntreprinderi provenind din posibilit─â╚Ťi proprii sau de pe teritoriul restr├óns pe care se afl─â ea. Tratament local = tratament care se aplic─â direct pe locul bolnav. Anestezie local─â = anestezie f─âcut─â numai la partea corpului care trebuie supus─â unei interven╚Ťii chirurgicale. 3. Adj. (Mat.) Referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spa╚Ťiu. ÔÇô Din fr. local.
LOC├üL2, -─é, locali, -e, adj. Care ╚Ťipe de un anumit loc, particular ╚Öi caracteristic pentru un anumit loc, propriu unui anumit loc; dintr-o anumit─â regiune; din partea locului, din localitate. Devierea spre na╚Ťionalismul local ├«╚Öi g─âse╚Öte expresia ├«n exagerarea particularit─â╚Ťilor locale, ├«n tendin╚Ťa de a camufla contradic╚Ťiile de clas─â ├«nl─âuntrul propriei na╚Ťiuni, ├«n tendin╚Ťa de a se dep─ârta de la calea comun─â a construirii socialismului. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 5/3. ├Än canonul 88 al sinodului local din Cartagena se hot─âr─â╚Öte l─âmurit c─â un c─âlug─âr nu poate sta egumen ├«ntr-o m─ân─âstire unde este str─âin ╚Öi venetic. ODOBESCU, S. II 32. ÔŚŐ Culoare local─â v. culoare. Autorit─â╚Ťi locale = autorit─â╚Ťi care exercit─â func╚Ťii administrative pe un teritoriu delimitat, potrivit ├«mp─âr╚Ťirii teritoriale a statului. Resurse locale = resurse ale unei ├«ntreprinderi provenind de pe teritoriul pe care se afl─â. Tratament local = tratament aplicat pe locul bolnav. Anestezie local─â = anesteziere numai a acelei p─âr╚Ťi a corpului care trebuie supus─â unei interven╚Ťii chirurgicale sau unui tratament medical.
LOC├üL1, localuri, s. n. 1. Cl─âdire, grup de ├«nc─âperi (ocupate, de obicei, de o ├«ntreprindere sau de o institu╚Ťie). C├«nd s-a ├«nfiin╚Ťat aici ╚Öcoala satului, comuna s-a ├«ns─ârcinat s─â dea un local potrivit. REBREANU, I. 83. 2. Restaurant, birt, bodeg─â. Ofi╚Ťerii se r─âriser─â pe trotuarul C─âii Victoriei ╚Öi prin localuri. PAS, Z. IV 37. Pavel Vardaru era vestit ├«n toate localurile de zi ╚Öi de noapte. C. PETRESCU, ├Ä. I 5. Localul de noapte a lui Gherase era amenajat ca s─â serveasc─â toate categoriile de mu╚Öterii. BART, E. 193.
locál s. n., pl. locáluri
locál adj. m., pl. locáli; f. sg. locálă, pl. locále
locál s. n., pl. locáluri
LOC├üL s., adj. 1. s. sediu. (~ul prim─âriei.) 2. s. cl─âdire. (O serbare ├«n ~ul ╚Öcolii.) 3. s. v. restaurant. 4. adj. (├«nv.) localnic. (Popula╚Ťia ~.)
Local Ôëá central
LOC├üL, -─é adj. Dintr-un loc anumit, specific unui loc; din partea locului. ÔŚŐ Culoare local─â = ╚Öir de imagini care, ├«ntr-o descriere, ├«ntr-o pictur─â, ├«ntr-o pies─â de teatru etc., redau ceea ce este caracteristic pentru obiceiurile unei ╚Ť─âri, ale unei societ─â╚Ťi sau ale unei epoci; tratament local = tratament aplicat pe un loc bolnav; anestezie local─â = anestezie limitat─â la partea care urmeaz─â s─â fie operat─â, examinat─â etc. [Cf. fr. local, lat. localis < locus ÔÇô loc].
LOCÁL s.n. 1. Clădire de utilitate publică. 2. Restaurant, bodegă. [< fr. local].
LOC├üL, -─é I. adj. 1. dintr-un loc anumit, specific unui loc. ÔÖŽ culoare ~─â = ╚Öir de imagini care, ├«ntr-o descriere, pictur─â, pies─â de teatru etc. redau ceea ce este caracteristic pentru obiceiurile unei ╚Ť─âri, societ─â╚Ťi sau epoci; tratament ~ = anestezie limitat─â la partea care urmeaz─â s─â fie operat─â, examinat─â etc. 2. (mat.) referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spa╚Ťiu. II. s. n. cl─âdire de utilitate public─â; (spec.) restaurant, bodeg─â. (< fr. local, lat. localis)
LOC├üL1 ~─â (~i, ~e) 1) Care este caracteristic pentru un anumit loc sau regiune; propriu unui anumit loc. Tradi╚Ťii ~e. Resurse ~e. ÔŚŐ Culoare ~─â ansamblu de tr─âs─âturi caracteristice locului unde se petrece ac╚Ťiunea unei opere literare. Autorit─â╚Ťi ~e autorit─â╚Ťi care exercit─â func╚Ťii pe un teritoriu limitat. 2) Care ╚Ťine numai de o anumit─â parte a corpului; propriu unei anumite p─âr╚Ťi a corpului. Anestezie ~─â. 3) (despre mijloacele de transport ├«n comun) Care leag─â suburbiile de ora╚Ö; suburban. /<fr. local
LOC├üL2 ~uri n. 1) Cl─âdire sau ├«nc─âpere cu destina╚Ťie public─â. ~ul universit─â╚Ťii. 2) Sal─â unde se serve╚Öte publicului m├óncare ╚Öi b─âutur─â. /<fr. local
local a. 1. ce ╚Ťine de un loc: autorit─â╚Ťi locale; 2. Med. m─ârginit la un singur organ: boal─â local─â. ÔĽĹ n. loc considerat ├«n raport cu dispozi╚Ťiunea ╚Öi cu starea sa: un local prea str├ómt.
*loc├íl, -─â adj. (lat. localis, fr. local). Particular unu─ş loc: Romani─ş respecta┼ş religiunea local─â a popoarelor cucerite. Med. M─ârginit la un singur organ: boal─â local─â. Coloarea local─â, aspectu local, semnele (costumele) particulare loculu─ş (sa┼ş timpulu─ş) ├«ntrÔÇÖo p─şes─â teatral─â or─ş pictur─â. S. m. ╚Öi f. Persoan─â local─â: ─ş-am ├«ntrebat pe local─ş. S. n., pl. ur─ş sa┼ş ╚Öi e. Loc, camer─â sa┼ş edifici┼ş destinat unu─ş scop: localu universit─â╚Ťi─ş din ─Ča╚Ö─ş. Adv. ├Än mod local. ÔÇô Fals loc├ílnic, adj. ╚Öi s. (persoan─â local─â).
LOCAL s., adj. 1. s. sediu. (~ul prim─âriei.) 2. s. cl─âdire. (O serbare ├«n ~ ╚Öcolii.) 3. s. restaurant, (├«nv.) restaura╚Ťie. (A m├«ncat ├«ntr-un ~ de lux.) 4. adj. (├«nv.) localnic. (Popula╚Ťia ~.)
LOCAL. Subst. Local (de consum), restaurant, birt, osp─ât─ârie (├«nv. ╚Öi pop.), bodeg─â, circium─â, c├«rciumioar─â (dim.), cr├«╚Öm─â (reg.), cr├«╚Ömuli╚Ť─â (dim.), cr├«╚Ömu╚Öoar─â (reg.), cr├«╚Ömu╚Ť─â (reg.), or├«nd─â (├«nv. ╚Öi reg.), tavern─â; cram─â.; must─ârie; ╚Ťuic─ârie; ber─ârie; braserie. Han, locand─â, locant─â (├«nv.), birt (├«nv.), f─âg─âd─âu (reg.), tractir (├«nv.), rate╚Ö (reg., ├«nv.), caravanserai (├«n Orient). Bufet, bufet-expres, expres; bistro; rotiserie; cantin─â, cantin─â-restaurant, popot─â, pensiune; lacto-bar; patiserie, pl─âcint─ârie; cofet─ârie; ceain─ârie (├«nv.); cafenea, mihamea (turcism ├«nv.). Bar; bar de noapte, cabaret, dancing (rar), ╚Öantan (rar). Spelunc─â, bomb─â (fig., arg.). Restaurator, birta╚Ö, osp─âtar (├«nv.), c├«rciumar, cr├«╚Ömar (reg.), or├«ndar (├«nv., reg.), or├«nda╚Ö (reg.); berar. Hangiu, locantier (├«nv.), f─âg─âdar (reg.), tractirgiu (├«nv.). Bufetier; cantinier, popotar; pl─âcintar; cofetar; cafegiu (├«nv.). Barman; cabaretier (rar). Osp─âtar, chelner; ober╚Ťal (ie╚Öit din uz), ╚Ťal (ie╚Öit din uz); chelner-╚Öef, ober (ie╚Öit din uz), ober-chelner (ie╚Öit din uz); picolo, garson (ie╚Öit din uz). Vb. A ╚Ťine un local; a c├«rcium─âri (pop.). A se duce (a merge) la (un) local, a frecventa un local. A servi (ceva), a consuma. V. comerciant, comer╚Ť, construc╚Ťie, locuri comerciale.
LOC├üL, -─é adj. (< fr. local): ├«n sintagma circumstan╚Ťial─â local─â (v.).

Local dex online | sinonim

Local definitie

Intrare: local (cl─âdire; -uri)
local cl─âdire; -uri substantiv neutru
Intrare: local (adj.)
local adj. adjectiv