locă definitie

2 intrări

10 definiții pentru locă

LÓCĂ s. f. Denumire dată unui grup de boli infecțioase ale puietului de albine, provocate de un bacil care atacă larvele în vârstă de 3-4 zile. – Din fr. loque.
LÓCĂ s. f. Denumire dată unui grup de boli infecțioase ale puietului de albine, provocate de un bacil care atacă larvele în vârstă de 3-4 zile. – Din fr. loque.
LÓCĂ s. f. Boală care atacă larvele albinelor. Ministerul Agriculturii și Silviculturii și Sfaturile populare sînt obligate să ia măsuri pentru combaterea bolilor la albine și să acorde o deosebită atenție lichidării «locei». SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859.
lócă s. f., g.-d. art. lócei
lócă s. f., g.-d. art. lócei
lócă s. f., g.-d. art. locii; pl. -
LÓCĂ s.f. Boală infectocontagioasă care atacă larvele albinelor. [< fr. loque].
LÓCĂ s. f. boală infectocontagioasă care atacă larvele albinelor. (< fr. loque)
a locá vb., ind. prez. 1 sg. lochéz
LÓCA s. f. (MED. VET.) Denumire dată unui grup de boli infecțioase ale puietului de albine, dintre care l. americană este provocată de Bacillus larvae și atacă larvele de 48-50 de ore, iar l. europeană („putrezirea puietului”) este produsă de Bacillus pluton și atacă larvele de 3-4 zile.

locă dex

Intrare: locă
locă substantiv feminin
locă
Intrare: loca
loca verb grupa I conjugarea a II-a