lobodă definitie

19 definiții pentru lobodă

LÓBODĂ, lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex hortensis). ◊ Expr. (Pop.) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (dându-și importanță). – Din sl. loboda.
LÓBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex hortensis). ◊ Expr. (Pop.) A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (dându-și importanță). – Din sl. loboda.
LÓBODĂ, (rar) lobode, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee anuale, dintre care una, cu frunzele comestibile, este cultivată (Atriplex). Lăsa pruncilor o oală de fiertură cu lobodă. CAMILAR, N. I 214. Lobodele și buruienile crescuse mari în tufe negre-verzi. EMINESCU, N. 37. Foaie verde lobodă... Gura lumi-i slobodă. TEODORESCU, P. P. 319. ◊ (Personificat) Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. TOPÎRCEANU, B. 50. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla fără grijă (și dîndu-și aere).
lóbodă s. f., g.-d. art. lóbodei; pl. lóbode
lóbodă s. f., g.-d. art. lóbodei; pl. lóbode
LÓBODĂ s. (BOT.) 1. (Atriplex hortensis) (reg.) știr. 2. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-caprei.
LÓBODĂ s. v. spanac-porcesc, spanac-sălbatic.
lóbodă (lóbode), s. f. – Plantă, Atriplex hortensis, Atriplex nitens. – Mr., megl. lobudă. Sl. (bg., sb., slov., rut.) loboda (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 341; Cihac, II, 175; Conev 47), cf. ngr. λομποτή, mag. laboda. Căutarea în idiomuri anterioare istr. (Lahovary 333) este nelalocul său. După Lokotsch 1284, din tc. labada.
LÓBODĂ ~e f. 1) Plantă erbacee care crește pe marginea drumurilor și în semănături. ◊ A se plimba (sau a umbla) ca vodă prin ~ a umbla îngâmfat și fără griji, crezându-se persoană importantă. 2) Plantă erbacee cu frunze de culoare galbenă sau roșie, comestibile. /<sl. loboda
lobodă f. plantă leguminoasă întrebuințată la bucătărie ca și spanacul, uneori întreagă roșie ca sângele (Atriplex hortensis). [Slav. LOBODA].
lóbodă f., pl. e (vsl. bg. sîrb. rut. loboda, de unde și ung. laboda și ngr. lubodĭá, id.). O buruĭană chenopodiacee cu maĭ multe varietățĭ pe care țăraniĭ o pun în cĭorbă (átriplex). A umbla ca vodă pin lobodă, a umbla fără grijă. V. forfota.
LOBODĂ s. (BOT.) 1. (Atriplex hortensis) (reg.) știr. 2. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-caprei.
lobodă s. v. SPANAC-PORCESC. SPANAC-SĂLBATIC.
lobodă-albă s. v. SPANACUL-CIOBANILOR.
lóbodă, s.f. – (bot.) Plantă erbacee de cultura (Atriplex latifolia). ♦ (gastr.) Se folosește în umplutura de plăcintă. – Din sl. loboda (DER, DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. loboda (Bakos, 1982).
lóbodă, s.f. – (bot.) Plantă erbacee de cultura (Atriplex latifolia). ♦ (gastr.) Se folosește în umplutura de placintă. – Din sl. loboda (MDA); Cuv. rom. preluat în magh. (loboda) (Bakos 1982).
ATRIPLEX L., LOBODĂ, fam. Chenopodiaceae. Gen originar din Europa, Asia, Australia, America și Africa, cca 120 specii, erbacee, în formă de tufă. Flori (femele, cu braeteole romboidale sau ovate, cele mascule cu 3-5 lacinii, 3-5 stamine) dispuse în glomerule reunite în spice. Frunze opuse sau alterne. Plantă anuală.
Atriplex hortensis L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori unisexuat-monoice, verzi, în spice paniculate. Frunze opace, pețiolate, cele de la bază triunghiular-cordiforme, neregulat-dentate, cele dinspre vîrf ovat-cordiforme, lunguiețe sau lanceolate. Plantă erbacee, anuală (cca 140 cm înălțime), ramificată, deseori roșiatică.
a umbla ca vodă prin lobodă 1. a nu-și face griji. 2. a-și da importanță.

lobodă dex

Intrare: lobodă
lobodă substantiv feminin