LOBÉLIE, lobelii, s. f. Plantă exotică din familia campanulaceelor, cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina (Lobelia inflata). – Din lat. Lobelia [inflata], denumirea științifică a plantei.

LOBÉLIE, lobelii, s. f. Plantă exotică din familia campanulaceelor, cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina (Lobelia inflata). – Din lat. Lobelia [inflata], numele științific al lobeliei.

lobélie (-li-e) s. f., art. lobélia (-li-a), g.-d. art. lobéliei; pl. lobélii, art. lobéliile (-li-i-)

lobélie s. f. (sil. -li-e), art. lobélia (sil. -li-a), g.-d. art. lobéliei; pl. lobélii, art. lobéliile (sil. -li-i-)

LOBÉLIE s.f. (Bot.) Plantă exotică cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina. [Gen. -iei. / < fr. lobélie, cf. Lobel – medic flamand].

LOBÉLIE s. f. plantă exotică cu flori frumos colorate, din care se extrage lobelina. (< fr., lat. lobelia)

*lobélie f. Bot. (d. Lobel, un botanist flamand). O plantă ornamentală din Mexic, cu suc veninos și florĭ roșiĭ în formă de buchet.