Dicționare ale limbii române

2 intrări

21 definiții pentru livra

LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A furniza, a preda mărfuri, a presta servicii etc. – Din fr. livrer.
LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți de aproximativ 0,500 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. – Din fr. livre.
LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A furniza, a preda mărfuri, a presta servicii etc. – Din fr. livrer.
LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți de aproximativ 0,500 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. – Din fr. livre.
LIVRÁ, livrez, vb. I. Tranz. A preda, a furniza, a pune la dispoziție o marfă (în baza unei înțelegeri prealabile). Uniunea Sovietică livrează țărilor de democrație populară utilaj pentru zeci de întreprinderi, uzine, centrale electrice, combinate industriale întregi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2576. Societatea tramvaielor ne întreabă dacă-i putem livra... o tonă de nituri. CAMIL PETRESCU, U. N. 59.
LÍVRĂ, livre, s. f. 1. Unitate de măsură pentru greutăți, de aproximativ 1/2 kg (variind după epoci, țări și regiuni), care se întrebuința și la noi în trecut, îndeosebi pentru aprecierea cantității cerealelor și a produselor agricole. 2. Veche monedă franceză.
livrá (a ~) (li-vra) vb., ind. prez. 3 livreáză
lívră (li-vră) s. f., g.-d. art. lívrei; pl. lívre
livrá vb. (sil. -vra), ind. prez. 1 sg. livréz, 3 sg. și pl. livreáză
lívră s. f. (sil. -vră), g.-d. art. lívrei; pl. lívre
LIVRÁ vb. v. procura.
LÍVRĂ s. funt. (O ~ de grâu.)
LIVRÁ vb. I. tr. A preda, a furniza o marfă. [< fr. livrer].
LÍVRĂ s.f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 0,453 kg, folosită în special în țările anglo-saxone. 2. Veche monedă franceză. [< fr. livre].
LIVRÁ vb. tr. a furniza, a preda mărfuri, servicii etc. (< fr. livrer)
LÍVRĂ s. f. 1. veche unitate de măsură pentru greutăți, de 0,5 kg, în țările anglo-saxone. 2. veche monedă franceză. (< fr. livre)
A LIVRÁ ~éz tranz. 1) (mărfuri, materiale, provizii etc.) A da în posesiune în mod sistematic (în baza unor înțelegeri prealabile); a furniza. 2) (servicii) A presta la comandă contra unei plăți. [Sil. li-vra] /<fr. livrer
livră f. 1. veche unitate de greutate în Franța, care varia între 380 și 552 grame: ghiulele de 56 livre BĂLC.; 2. măsură engleză de greutate pentru cereale: grâu de cincizeci livre; 3. (sterlingă), monedă de aur engleză în valoare de 25 franci (= fr. livre).
*lívră f., pl. e (fr. livre, d. lat. libra, care vine d. vgr. litra. V. liră, litră, litru). În Francia, numele uneĭ vechĭ unitățĭ de greutate care, la Paris, era de vre-o 490 de grame și pin care azĭ poporu înțelege „jumătate de chilogram” (în Germania pfund). Tot în Francia, vechĭu nume (uzitat și azĭ) al franculuĭ (în Italia lira). Rar. Lira engleză.
LIVRA vb. a achiziționa, a furniza, a procura, (înv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfă.)
LIVRĂ s. funt. (O ~ de grîu.)

Livra dex online | sinonim

Livra definitie

Intrare: livră
livră substantiv feminin
  • silabisire: -vră
Intrare: livra
livra verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -vra