LIÚDE s. v. birnic, contribuabil, subiect impozabil.

liúdă (-de), s. f. – 1. Contribuabil, birnic. – 2. Soldat înrolat în cavalerie care lupta ca pedestru, deoarece nu mai avea cal. – Var. ludă. Sl. ljudŭ „lume”, ljudije „oameni” (Cihac, II, 174; Tiktin), cf. sb., cr., slov. ljudi, pol. lud (› ludă), germ. Leute, de unde sp. leude. Astăzi rar.[1]

liúde s.m. (înv.) individ, persoană; pedestru, codaș.

GLAGOLOM JGHI SERDȚA LIUDEI (ГЛАГОЛОМ ЖГН CEΡДЦA ЛЮДEИ) (rus.) să înflăcăreze cuvântul tău inimile oamenilor – Pușkin, „Prorok”. Menirea artistului este să înflăcăreze pe oameni pentru atingerea unor țeluri înalte.