Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru litoral

LITOR├üL, -─é, (1) litoraluri, s. n., (2) litorali, -e, adj. 1. S. n. Por╚Ťiune de teren situat─â de-a lungul ╚Ť─ârmului oceanului, m─ârii sau al unui lac. 2. Adj. Care se afl─â pe litoral (1), care formeaz─â litoralul, privitor la litoral; care se afl─â (├«n ap─â) aproape de ╚Ť─ârm. ÔÇô Din fr. littoral, lat. litoralis.
LITOR├üL, -─é, (1) litoraluri, s. n., (2) litorali, -e, adj. 1. S. n. Por╚Ťiune de teren situat─â de-a lungul ╚Ť─ârmului oceanului, m─ârii sau al unui lac, pe care de obicei o ud─â apele. 2. Adj. Care se afl─â pe litoral (1), care formeaz─â litoralul, privitor la litoral; care se afl─â (├«n ap─â) aproape de ╚Ť─ârm. ÔÇô Din fr. littoral, lat. litoralis.
LITOR├üL s. n. Regiune situat─â de-a lungul m─ârii; ╚Ť─ârmul m─ârii. Domina╚Ťia bizantin─â mai este men╚Ťinut─â numai ├«n c├«teva cet─â╚Ťi ├«nt─ârite de pe litoralul dalmatin (= dalmatic). ROSETTI, I. SL. 15.
litorál1 adj. m., pl. litoráli; f. litorálă, pl. litorále
litorál2 s. n., pl. litoráluri
litorál adj. m., pl. litoráli; f. sg. litorálă, pl. litorále
litorál s. n., pl. litoráluri
LITOR├üL s. v. ╚Ť─ârm.
LITOR├üL s.n. Regiune situat─â de-a lungul ╚Ť─ârmului m─ârii; ╚Ť─ârmul m─ârii. // adj. Care apar╚Ťine ╚Ť─ârmului m─ârii. ÔŚŐ Zon─â litoral─â = a) zon─â cuprinz├ónd p─âturile de ap─â apropiate de ╚Ť─ârm care acoper─â platforma de prelungire a uscatului sub apele marine (platoul continental); b) (biol.) zon─â care cuprinde totalitatea ecosistemelor existente p├ón─â la 200 m ad├óncime. [Pl. -luri, -le. / < fr. littoral, it. littorale < lat. litus ÔÇô ╚Ť─ârm].
LITOR├üL, -─é I. s. n. regiune situat─â de-a lungul ╚Ť─ârmului m─ârii. II. adj. care apar╚Ťine ╚Ť─ârmului m─ârii. ÔŚŐ zon─â ~─â = a) p─âturile de ap─â apropiate de ╚Ť─ârm care acoper─â platforma de prelungire a uscatului sub apele marine; b) totalitatea ecosistemelor existente p├ón─â la 200 m ad├óncime. ÔŚŐ (despre plante) care cre╚Öte pe ╚Ť─ârmul m─ârilor sau lacurilor. (< fr. littoral, lat. littoralis)
LITOR├üL1 ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de ╚Ť─ârmul m─ârii sau al oceanului; propriu malului m─ârii sau oceanului. /<fr. littoral, lat. littoralis
LITOR├üL2 ~uri n. F├ó╚Öie de p─âm├ónt situat─â de-a lungul ╚Ť─ârmului unei m─âri sau al unui ocean. /<fr. littoral, lat. littoralis
litoral n. regiune ce se întinde de alungul mării: litoralul Adriaticei.
*litor├íl, -─â adj. (lat. littoralis, d. littus, littoris, mal, ╚Ť─ârm). De la malu m─âri─ş: provinci─ş litorale. S. n., pl. e ╚Öi ur─ş. Regiunea de pe malu m─âri─ş: litoralu Baltici─ş e ├«n general jos ╚Öi nisipos.
LITORAL s. (GEOGR.) liman, mal, margine, ╚Ť─ârm, (├«nv.) pristani╚Öte, vad. (~ M─ârii Negre.)
c─âs├║╚Ť─â-litor├íl s. f. Cas─â special conceput─â pentru a fi utilizat─â pe litoral ÔŚŐ ÔÇ×├Än anul urm─âtor ├«ntreprinderea va introduce ├«n fabricare noi tipuri de prefabricate, printre care c─âsu╚Ťe-litoral ╚Öi cabane pentru brig─âzile de mecanizatori.ÔÇŁ R.l. 23 XI 66 p. 1 (din c─âsu╚Ť─â + [pentru] litoral)
litoral, domeniu Ôł╝, (engl.= shoreline (litoral), environment, depth zone) zon─â de leg─âtur─â ├«ntre dom. continental ╚Öi baz. marin propriu-zis, situat ├«n lungul liniei de ╚Ť─ârm. ├Än cadrul d.l. se disting: a) zona uscat─â (supraf.), ├«n care se individualizeaz─â falezele de-a lungul ╚Ť─ârmurilor ├«nalte ╚Öi plajele subaeriene; b) zona tidal─â (mediol.), acoperit─â periodic de ape datorit─â mi╚Öc─ârilor mareice; c) zona submers─â, care r─âm├óne permanent sub ape foarte pu╚Ťin ad├ónci ╚Öi c─âreia ├«i corespund plajele umede. ├Än d.l. este caracteristic─â o sedimentare detritic─â ÔÇô grosier─â sau fin─â ÔÇô ╚Öi uneori, ├«n zonele temperate ╚Öi calde, o sedimentare organogen─â. V. ╚Öi neritic.

Litoral dex online | sinonim

Litoral definitie

Intrare: litoral (╚Ť─ârm)
litoral ╚Ť─ârm substantiv neutru
Intrare: litoral (adj.)
litoral adj. adjectiv