litargir n. oxid de plumb topit și cristalizat, întrebuințat pentru fabricarea cristalului și a unor verniuri.

*litárgă f., pl. e și litargír n., pl. urĭ (fr. litharge, d. vgr. lithárgyros, d. líthos, peatră, și árgyros, argint; it. litargíro, -gírio și -gílio). Min. Protoxid de plumb topit și cristalizat în lame portocaliĭ: litarga intră în compozițiunea sărurilor de plumb care servesc la fabricarea cristalelor, precum și în fabricațiunea smalțuluĭ pentru olăria ordinară. V. masicot.