LITÁRGĂ s. f. Oxid de plumb cristalizat, obținut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit, folosit în vopsitorie, industria petrolului etc. – Din fr. litharge.

LITÁRGĂ s. f. Oxid de plumb cristalizat, obținut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit, întrebuințat în vopsitorie, industria petrolului etc. – Din fr. litharge.

LITÁRGĂ s. f. Oxid al plumbului obținut prin topirea și încălzirea metalului în aer; se întrebuințează în ceramică pentru producerea smalțului, în vopselărie, în industria petrolului, în electrotehnică etc.

!litárgă (li-tar-/lit-ar-) s. f., g.-d. art. litárgei

litárgă s. f. (sil. mf. lit-), g.-d. art. litárgei

LITÁRGĂ s. v. oxid de plumb.

LITÁRGĂ s.f. Oxid de plumb. [< fr. litharge, cf. gr. lithos – piatră, argyros – argint].

LITÁRGĂ s. f. oxid de plumb cristalizat, obținut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit. (< fr. litharge)

*litárgă f., pl. e și litargír n., pl. urĭ (fr. litharge, d. vgr. lithárgyros, d. líthos, peatră, și árgyros, argint; it. litargíro, -gírio și -gílio). Min. Protoxid de plumb topit și cristalizat în lame portocaliĭ: litarga intră în compozițiunea sărurilor de plumb care servesc la fabricarea cristalelor, precum și în fabricațiunea smalțuluĭ pentru olăria ordinară. V. masicot.

*masicót n., pl. urĭ (fr. massicot, d. it. marzacotto, sp. mezacote. Min. Protoxid de plumb, galben saŭ roșiatic, amorf, preparat pe cale uscată. Pin topire se cristalizează, se face roș și se numește litargă.

LITARGĂ s. (CHIM.) miniu, oxid de plumb.

LITÁRGĂ (< fr.) s. f. Oxid de plumb cristalizat, de culoare galbenă roșiatică, obținut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit. Este folosit în ceramică pentru smălțuit, la fabricarea sticlelor optice, în vopsitorie etc.