Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

40 defini╚Ťii pentru lir─â

L├ŹR─é2, lire, s. f. Unitate monetar─â ├«n Cipru, Egipt, Liban, Malta, San Marino, Siria, Turcia. ÔŚŐ Lir─â sterlin─â = unitate monetar─â ├«n Marea Britanie. ÔÇô Din it. lira.
L├ŹR─é1, lire, s. f. 1. Instrument muzical format din dou─â bra╚Ťe ├«n form─â de coarne ╚Öi mai multe coarde, folosit ├«n Antichitate ╚Öi ├«n Evul Mediu, mai ales la acompaniere, c├ónd se recitau poeme. ÔÖŽ Fig. Simbol al talentului, al inspira╚Ťiei ╚Öi al crea╚Ťiei poetice, al poeziei (lirice). 2. (Astron.; art.) Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â; Ciobanul-cu-Oile, Oierul. 3. (├Än sintagma) Lir─â de dilata╚Ťie = dispozitiv ├«n form─â de lir─â1 (1) sau de bucl─â, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbin╚Ťi. ÔÇô Din fr. lyre, lat. lyra.
L├ŹR─é2, lire, s. f. Numele mai multor unit─â╚Ťi monetare principale ├«ntrebuin╚Ťate ├«n diferite ╚Ť─âri ╚Öi epoci. ÔŚŐ Lir─â sterlin─â = unitate b─âneasc─â principal─â ├«n Marea Britanie. ÔÇô Din it. lira.
L├ŹR─é1, lire, s. f. 1. Instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonan╚Ť─â, dou─â bra╚Ťe ├«n form─â de coarne ╚Öi mai multe coarde, folosit, ├«n antichitate, mai ales la acompaniere, c├ónd se recitau poeme. ÔÖŽ Fig. Simbol al talentului poetic, al inspira╚Ťiei poetice, al crea╚Ťiei poetice, al poeziei (lirice). 2. (Art.) Numele unei constela╚Ťii din emisfera boreal─â; Ciobanul-cu-Oile, Oierul. 3. (├Än sintagma) Lir─â de dilata╚Ťie = dispozitiv ├«n form─â de lir─â1 (1) sau de bucl─â, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbin╚Ťi. ÔÇô Din fr. lyre, lat. lyra.
L├ŹR─é2, lire, s. f. (Urmat uneori de determin─âri care arat─â ╚Ťara unde a fost emis─â moneda) Numele mai multor unit─â╚Ťi monetare ├«ntrebuin╚Ťate ├«n diferite epoci ├«n ╚Ť─âri diferite. Lir─â sterlin─â. Lir─â italian─â. Ôľş Tot s─â-i fi r─âmas b─âtr├«nului din at├«ta zdruncin zece mii de lire turce╚Öti. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 66. Bani o mul╚Ťime ╚Öi fel de fel, unii cam ca galb─ânul, al╚Ťii ca lira otoman─â. SLAVICI, O. I 335. ÔÇô Variant─â: (regional) r├«╠ül─â (STANCU, D. 381) s. f.
L├ŹR─é1, lire, s. f. 1. Instrument muzical cu coarde (de pi╚Öcat) folosit ├«n antichitate pentru a acompania recitarea poemelor. V. harp─â. ╚śi inima-mi bate De parc─â-i o lir─â cu strune Sub m├«ini fermecate. TOMA, C. V. 45. ├Äncepu Apolon a-╚Öi ├«nstruna lira ╚Öi c├«nta vreo dou─â c├«ntece. ISPIRESCU, U. 109. ├Än zadar boltita lir─â, cea din ╚Öapte coarde sun─â, T├«nguirea ta de moarte ├«n caden╚Ťele-i adun─â. EMINESCU, O. I 160. 2. Numele unei constela╚Ťii. 3. Fig. Simbol al talentului poetic, al inspira╚Ťiei poetice, al crea╚Ťiei poetice, al poeziei (lirice). Ei! lira mea, stra╚Önic─â lir─â, Putea-vei tu oare... S─â c├«n╚Ťi cum se ivir─â... zorile ro╚Öii? BENIUC, V. 120. Spune-mi, rogu-te, cum ╚Ťi se par progresele pe cari lira mea modest─â le-a realizat. CARAGIALE, O. VII 50. Ah! de c├«te ori voit-am Ca s─â sp├«nzur lira-n cui? EMINESCU, O. I 105. Precum ├«n var─â dulci p─âs─ârele Sosesc voios... Veni╚Ťi aice cu-a voastre lire... O, juni poe╚Ťi! ALECSANDRI, P. II 164. 4. ├Ändoitur─â, ├«n form─â de lir─â (1), care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbin╚Ťi. 5. Priz─â de curent ├«n form─â de lir─â (1), folosit─â la vehicule cu trac╚Ťiune electric─â.
L├şra (constela╚Ťie) s. propriu f., g.-d. L├şrei
l├şr─â (instrument, moned─â) s. f., g.-d. art. l├şrei; pl. l├şre; (lir─â sterlin─â) simb. ┬ú
!p├ís─ârea-l├şr─â (specie de p─âs─âri) s. f. art., g.-d. art. pß║»s─ârii-l├şr─â; pl. pß║»s─âri-l├şr─â
L├şra (astron.) s. pr. f.
l├şr─â (instrument, moned─â) s. f., g.-d. art. l├şrei; pl. l├şre
p├ís─ârea-l├şr─â s. f., pl. p─âs─âri-l├şr─â
L├ŹR─é s. 1. (MUZ.) (├«nv.) organ. (C├ónt─â la ~.) 2. (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art.), (pop.) ciobanul-cu-oile (art.).
LIR─é STERL├ŹN─é s. (├«nv.) suverian.
L├ŹR─é2 s.f. Denumirea mai multor monede str─âine din trecut ╚Öi de ast─âzi. [< it. lira].
L├ŹR─é1 s.f. 1. Instrument muzical cu coarde ├«n form─â de arc foarte ├«ndoit, cu care poe╚Ťii din antichitate ├«╚Öi acompaniau recitarea poemelor. ÔÖŽ (Fig.) Simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. Dispozitiv ├«n form─â de lir─â (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. Priz─â de curent folosit─â la vehiculele cu trac╚Ťiune electric─â. 4. Element decorativ ├«n form─â de lir─â (1), utilizat ├«ndeosebi ├«n mobila biedermeier. [< fr. lyre, it. lira, lat., gr. lyra].
L├ŹR─é2 s. f. unitatea monetar─â a unor ╚Ť─âri (Cipru, Egipt, Irlanda, Italia, Liban, Siria, Sudan, Turcia). (< it. lira)
L├ŹR─é1 s. f. 1. instrument muzical rudimentar, dintr-o cutie de rezonan╚Ť─â, dou─â bra╚Ťe ├«n form─â de coarne ╚Öi mai multe coarde ciupite cu un plectru, cu care poe╚Ťii din antichitate ├«╚Öi acompaniau recitarea poemelor. ÔŚŐ (fig.) simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. dispozitiv ├«n form─â de lir─â (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. priz─â de curent la vehiculele cu trac╚Ťiune electric─â. 4. element decorativ ├«n form─â de lir─â (1), ├«n mobila Biedermeier. (< fr. lyre, lat., gr. lyra)
l├şr─â (l├şre), s. f. ÔÇô Moned─â turc─â ╚Öi apoi italian─â. ÔÇô Var. ril─â. ÔÇô Mr., megl. lir─â. It. lira (sec. XIX). E dubletul lui livr─â, s. f. (moned─â ╚Öi greutate), din fr. livre. Cf. litr─â.
l├şr─â (l├şre), s. f. ÔÇô Instrument muzical. Lat. lyra, it. lira (sec. XIX). ÔÇô Der. (din fr.) liric, adj.; lirism, s. n.
L├ŹR─é2 ~e f. Unitate a sistemului monetar ├«n unele ╚Ť─âri. ~ italian─â. ÔŚŐ ~ sterlin─â unitate monetar─â ├«n Marea Britanie. /<turc., it. lira
L├ŹR─é1 ~e f. 1) Instrument muzical antic, cu coarde fixate pe o cutie de rezonan╚Ť─â ╚Öi pe dou─â bra╚Ťe ├«n form─â de coarne, servind la acompanierea recitalurilor de poeme. 2) fig. Simbol al inspira╚Ťiei poetice; talent poetic. 3): ~ de dilata╚Ťie dispozitiv semicircular, care se introduce ├«ntr-o conduct─â, prin care curge un fluid fierbinte, pentru a-i permite (fluidului) de a se dilata liber. /<fr. lyre, lat. lyra
liră f. monedă turcească de aur în valoare de 22 fr. și 70 bani. [Turc. LIRA, monedă de aur în valoare de 100 piaștri = it. LIRA].
lir─â f. 1. instrument de muzic─â cu coarde, ├«ntrebuin╚Ťat la cei vechi; 2. fig. inspira╚Ťiune poetic─â: sufletul vostru un ├«nger, inima voastr─â o lir─â EM. 3. pas─âre ce are penele de la coad─â recurbate ├«n form─â de lir─â.
2) l├şr─â f., pl. e (it. lir├á, d. lat. libra, o m─âsur─â de greutate ╚Öi de capacitate; fr. livre. V. litr─â, livr─â, nivel). O monet─â turceasc─â de aur care, p├«n─â la 1916, valora 22 de franc─ş ╚Öi 78 de ban─ş ╚Öi alta englezeasc─â care valora 25,22. ├Än Italia, numele franculu─ş. V. sterlin─â ╚Öi pol 1.
1) l├şr─â f., pl. e (lat. [d. vgr.] l├Żra). La ce─ş vech─ş, un instrument muzical cu coarde atinse cu degetu, ca la chitar─â. Fig. Inspira╚Ťiune poetic─â, poezie. A p─âr─âsi lira, a te l─âsa de poezie. O pas─âre galinacee cu penele de la coad─â ├«n form─â de lir─â. O constela╚Ťiune de la nord.
LIRĂ s. 1. (MUZ.) (înv.) organ. (Cîntă la ~.) 2. (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art.), (pop.) ciobanul-cu-oile (art.).
LIRĂ STERLINĂ s. (înv.) suverian.
arciviolata lira v. lir─â (2).
lira da gamba v. lir─â (2).
lira de braccio v. lir─â (2).
lira imperfecta v. lir─â (2).
lira rustica v. chironda.
lira tedesca v. chironda.
lir─â 1. V. lyra. 2. (germ. Leier, denumirea utilizat─â ╚Öi pentru chironda*). Instrument cordofon cu arcu╚Ö din sec. 15-18 ai c─ârui reprezentan╚Ťi alc─âtuiesc o familie numeroas─â. Pe l├óng─â coardele destinate melodiei, l. a avut ╚Öi coarde burdon (II, 2). Cheile de acordaj (2) ale l. erau montate vertical pe jgheabul capului. Tipul tenor, lira da braccio (it. ÔÇ×de bra╚ŤÔÇŁ) avea 5+2 coarde acordate ├«n sol sol1 re1 la1 mi2 ╚Öi re re1 (burdon), la un tip de dimensiuni mai mari, de registrul (1) bas, lira da gamba (it. ÔÇ×de piciorÔÇŁ), numit ╚Öi lirone, l. imperfecta (it.) g─âsim 9 ÔÇô 13 + 2 coarde. Cel mai grav tip, l. contrabas (it. lirone perfetto, arciviola da l., arciviolata l. accordo*) avea 14 + 2 coarde. 3. Instr. cordofon cu arcu╚Ö bine cunoscut ├«n ev. med., av├ónd corpul de forma perei, prev─âzut cu dou─â orificii de vibra╚Ťie ╚Öi 1-4 coarde. 4. Denumirea unui instr. de percu╚Ťie idiofon alc─âtuit din pl─âci de metal acordate cromatic, montate pe un corp de forma l. Se utilizeaz─â ├«n fanfare (6). Sunetele se ob╚Ťin prin lovirea pl─âcilor cu o baghet─â (2). Exist─â dou─â variante de l.: cu 28 pl─âci, dispuse pe dou─â r├ónduri ╚Öi cu 16 pl─âci dispuse pe un singur r├ónd.
lir─â-chitar─â (germ. Lyragitarre), instr. cu coarde ciupite din sec. 18, de forma lirei antice (v. lyr─â), cu dou─â orificii de vibra╚Ťie pe fa╚Ť─â. ├Äntre cele dou─â bra╚Ťe se g─âsea un al treilea (├«mp─âr╚Ťit prin bare metalice ├«n intervale de semitonuri*), peste care erau ├«ntinse 6 coarde metalice. Alte tipuri lir─â-harf─â (fr. Harpolyre ╚Öi Lyro-harpe) aveau pe fiecare bra╚Ť c├óte 3, respectiv c├óte 2 coarde.
lir─â-harf─â v. lir─â-chitar─â.
lyra (gr. ╬╗¤Ź¤ü╬▒), instrument popular str─âvechi ├«n ╚Ť─ârile mediteraneene, ├«ndeosebi ├«n Grecia antic─â, dar cunoscut ╚Öi de cel╚Ťi. Din corpul ei, de forma unui vas, se ridic─â dou─â bra╚Ťe unite cu partea superioar─â printr-un suport. ├Äntre partea inferioar─â a corpului ╚Öi suportului erau ├«ntinse 3-5 coarde, accesibile din ambele p─âr╚Ťi ale instr., acordate (1) probabil pentatonic* ╚Öi ac╚Ťionate cu ajutorul unui plectru*. V. kithara.
£, simbol pentru liră sterlină.
L├ŹR─é2 (< it.) s. f. Unitate monetar─â ├«n Cipru, Irlanda, Italia, Jamaica, Liban, Libia, Malawi, Nigeria, Egipt, San Marino, Siria, Sudan, Turcia. ÔŚŐ L. sterlin─â = unitate monetar─â ├«n Marea Britanie.

Lir─â dex online | sinonim

Lir─â definitie

Intrare: lir─â (instrument)
lir─â substantiv feminin
Intrare: lir─â (moned─â)
£ simbol
ril─â substantiv feminin
lir─â substantiv feminin
Intrare: pas─ârea-lir─â
pas─ârea-lir─â substantiv feminin