LIPICIÓS, -OÁSĂ, lipicioși, -oase, adj. 1. Care se lipește, care se prinde ușor de ceva sau de cineva; cleios, năclăit. 2. (Pop.; despre boli) Molipsitor, contagios. 3. (Despre oameni sau despre chipul, înfățișarea lor) Atrăgător, seducător. – Lipi + suf. -icios.

LIPICIÓS, -OÁSĂ, lipicioși, -oase, adj. 1. Care se lipește, care se prinde ușor de ceva sau de cineva; cleios, năclăit. 2. (Pop.; despre boli) Molipsitor, contagios. 3. (Despre oameni sau despre chipul, înfățișarea lor) Atrăgător, seducător. – Lipi + suf. -icios.

LIPICIÓS, -OÁSĂ, lipicioși, -oase, adj. 1. Care se lipește, care se prinde ușor de ceva, cleios, vîscos. O brutărie care făcea pîine... dar mai mult cu cartofi decît cu făină de grîu, astfel că era și acră la gust și lipicioasă. PAS, Z. I 138. Risipa de sandvișuri și de lichioruri lipicioase. C. PETRESCU, C. V. 180. 2. (Învechit și popular; despre boli) Molipsitor, contagios. Ciuma, ca toate boalele mortale și lipicioase ca vărsatul, ca tifosul, ca lungoarea neagră, foarte periculoasă întîia oară, devine puțin violentă la acei cari au mai fost loviți de ea. GHICA, S. 57. 3. (Despre persoane sau despre chipul, înfățișarea lor) Atrăgător, plin de vino-ncoace; cu lipici. Ce folos de chip frumos, Dacă nu e lipicios. PANN, P. V. II 129. Ce-ai mîncat, ce-ai păscut?... De ești grasă și frumoasă Și la față lipicioasă?! PĂSCULESCU, L. P. 39.

lipicioásă (plantă) s. f., g.-d. art. lipicioásei

lipiciós adj. m., pl. lipicióși; f. lipicioásă, pl. lipicioáse

lipiciós adj. m., pl. lipicióși; f. sg. lipicioásă, pl. lipicioáse

LIPICIOÁSĂ s. v. turiță.

LIPICIÓS adj. 1. cleios, vâscos. (Substanță ~oasă.) 2. v. unsuros.

LIPICIÓS adj. v. atrăgător, contagios, infecțios, molipsitor, seducător.

LIPICIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care se lipește cu ușurință. 2) pop. (despre boli) Care se transmite de la un organism la altul; infecțios; contagios; molipsitor. 3) (despre persoane) Care stabilește cu ușurință legături cu alte persoane. /a lipi + suf. ~icios

lipicioasă f. plantă cu flori mici purpurii, albastre sau albe (Asperugo).

lipicios a. 1. ce se lipește de cineva; 2. contagios: boală lipicioasă.

lipicĭoásă (oa duft.) f., pl. e. Numele multor plante: una boraginee (asperúgo procúmbens); alta numită și turiță; alta un fel de garofă numită și lipicĭ (lýchnis viscária saŭ viscária vulgáris); alta tot din familia garofeĭ (siléne nemorális).

lipicĭós, -oásă adj. Care se lipește: aluatu e lipicĭos. Fig. Contagios, molipsitor: boală lipicĭoasă.

túriță f., pl. e (sîrb. túrica, bg. tórica, rus. torica, id., d. vsl. treti, a călca). 1. O plantă erbacee rozacee cu ghimpĭ micĭ și încîrligațĭ care crește pe marginea drumurilor (agrimónia eupatória). Are proprietățĭ astringente. 2. O plantă erbacee rubicacee numită și asprișoară, cornățel, lipicĭ, lipicioasă și scaĭ mărunt (gallium aparine). Fructele eĭ aŭ ghĭmpĭ și se prind de haĭne, de unde-ĭ vine numele de lipicĭoasă. 3. O plantă cariofilee numită și hrana vaciĭ (spérgula arvensis). 4. O plantă erbacee boraginee care crește pin locurĭ aride (echinospermum láppula). – Și turíță după R. C. 12, 147).

LIPICIOS adj. 1. cleios, vîscos. (Substanță ~.) 2. cleios, năclăios, unsuros. (O materie ~.)

lipicios adj. v. ATRĂGĂTOR. CONTAGIOS. INFECȚIOS. MOLIPSITOR. SEDUCĂTOR.

VISCARIA Roehl., LIPICIOASĂ, fam. Caryophyllaceae. Gen originar din regiuni mediteraneene, Orient și regiuni arctice alpine (V. alpina), 5 specii, erbacee, vivace, de obicei gazonante, glabre sau lipicioase. Frunze înguste. Flori roșii sau albe, dispuse în cime cu multe flori, caliciul cu 5 dinți și 10 nervuri reticulate, 5 petale de cca 2 cm lungime, cu o coronulă, 5 stile, 10 stamine. Fruct, capsulă ce se deschide prin 5 dinți, semințe reniforme.